Mutarea prin care PSD ar putea să blocheze candidatura lui Kovesi la Parchetul European (Hotnews.ro)

Mutarea prin care PSD ar putea să blocheze candidatura lui Kovesi la Parchetul European. Mizele amânării interviurilor pentru procurorii europeni (Hotnews.ro)

Propunerile de procurori pentru Parchetul European trebuie trimise de România până în 31 martie, dar ministrul Justiției, Tudorel Toader, a amânat fără vreun argument, pentru "o dată ulterioară", interviurile candidaților, programate pentru vineri. Nici PSD nu a venit cu o explicație oficială. Opoziția, dar și magistrați din sistem spun că s-ar încerca astfel boicotarea constituirii Parchetului European. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean crede că "este un semnal că PSD vrea retragerea României din Parchetul European". O explicație similară are și un procuror: "Cred că li se pare absurd să trimită cu mâna lor pe cineva care le poate face dosare și care a ieșit de sub controlul Inspecției Judiciare și al Secției speciale, după care eventual să îi judece și o instanță din alt stat, pe fraude cu fonduri europene". 
Mutarea în sine ar putea avea ca efect și obținerea unei noi pârghii de negociere în numirea viitorului șef al Parchetului European, unde Laura Codruța Kovesi candidează împotriva unui procuror francez, mizându-se pe faptul că europenii ar putea să-și reducă susținerea pentru fosta șefă a DNA pentru a evita permanentizarea scandalurilor.

TAROM, mâncată din nou de lupta politică (Adevărul)

Cel mai performant şef din ultimii şase ani ai operatorului aerian naţional Tarom a fost alungat din companie de lupta politică, în locul său fiind pus un nou director provizoriu.
Compania naţională aeriană Tarom are, de joi, un nou director general, numit provizoriu. Werner Wolff, cel care a condus compania în ultimul an şi patru luni, şi-a încheiat mandatul şi, deşi a livrat cele mai bune rezultate din ultimii ani, Guvernul a decis să renunţe la expertiza sa. 
„Până acum a fost epoca Tudose“, a ţinut să menţioneze ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, făcând referire la fostul premier Mihai Tudose, care l-a ironizat de câteva ori pe Cuc, când era în fruntea Guvernului. Tudose, care a „trădat“ PSD pentru a trece în tabăra lui Victor Ponta, este cel care l-a numit pe Wolff la Tarom. Răzvan Cuc a menţionat, că, de-acum „intrăm noi cu oamenii din aviaţie, să facem ce trebuie“ la Tarom, lansând şi o serie de atacuri la Werner Wolff: „Am avut o discuţie cu domnul Wolff care mi-a spus că sunt pierderi la combustibili, peste tot. Toată lumea este vinovată, mai puţin el. N-am nicio problemă, poate omul are dreptate“. 
Deşi susţine că nu îl acuză de nimic pe Wolff, Cuc îl acuză totuşi şi spune că, la plecarea sa din fruntea Ministerului Transporturilor, în conturile TAROM se aflau circa 80 de milioane de dolari, ca rezervă pentru buna funcţionare a companiei, iar acum suma a scăzut la 14 milioane de dolari. 
„Nu spun că s-ar fi furat sau că s-ar fi făcut ceva. Urmează să vedem pe ce s-au cheltuit aceşti bani”, a menţionat Răzvan Cuc. El a mai acuzat că, în timpul mandatului lui Wolff, nu a văzut un program de restructurare sau o reînnoire a flotei active.

Firmele cu capital privat românesc sunt de două ori mai profitabile decât cele străine. Dar capitalul românesc pierde teren (Ziarul Financiar)

Firmele cu capital privat românesc au înregistrat o profitabilitate de 6,7% în 2017, calculată ca raport în­tre rezultatul net şi cifra de afaceri, faţă de o profitabilitate de 3,7% a firmelor străine în 2017, arată ediţia a IV-a a studiului Capitalul privat românesc, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM - Pa­tro­natul Investitorilor Autoh­toni din România.
Studiul se bazează pe date de la Registrul Comerţului, Banca Naţională şi Institutul Na­ţional de Statistică şi descrie poziţia capi­talului pri­vat românesc în economie din punctul de vede­re al cifrei de afaceri, a profitului, a produc­ti­vităţii, a numărului de angajaţi, al salariilor, al activelor şi datoriilor, al ponderii în diverse sectoare din economie, în judeţe şi în exporturi.
Astfel, firmele private româneşti au decla­rat un rezultat net -  obţinut ca diferenţă între profiturile nete şi pierderile nete înre­gis­trate - în valoare de 41 miliarde de lei în 2017, la o cifră totală de afaceri de 611 miliarde de lei.
Firmele străine au declarat un rezultat net de doar 26 de miliarde de lei în 2017, obţinut la o cifră de afaceri de 697 de miliarde de lei în 2017, adică o profitabilitate de 3,7%.
Aceasta înseamnă că raportul de 1-2 în favoarea firmelor româneşti la profitabilitate s-a păstrat în 2017, după ce în 2016 firmele private româneşti au avut o profitabilitate de 5,8%, iar cele străine de 3,1%.