Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Autonomia, ”oul fierbinte” al anului Centenarului

15_martie_la_cluj.jpg

15 martie la Cluj

Intrarea în anul aniversării centenarului de la Marea Unire a românilor de la 1918 a readus în prim planul vieții sociale și politice o problemă considerată de unii spinoasă: autonomia. La 1918, când Transilvania a devenit parte a Regatului Român, noul stat unitar nu a înglobat doar populația română, ci și pe cea maghiară, germană, romă sau de alte etnii.



 

Maghiarii din Transilvania sunt cei care cer constant, de 29 de ani, acordarea autonomiei pentru comunitatea lor, în special pentru zona numită Ținutul Secuiesc. Am încercat să aflăm ce înseamnă autonomia pentru un român, doi maghiari și un ardelean care provine dintr-o familie mixtă, în Reportajul săptămânii.

La începutul acestui an aniversar pentru români, cele trei partide ale maghiarilor din România au luat o poziție comună cu privire la autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. De fapt, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular Maghiar din Transilvania au semnat un document prin care, spun liderii, au fost aliniate conceptele de autonomie. Cu alte cuvinte, chiar și în cadrul comunității maghiare, autonomia are mai multe înțelesuri, mai multe valențe, iar maghiarii România s-au hotărât ce anume să ceară, împreună. Declarația comună a partidelor maghiare a inflamat spiritele la București, pe motiv că intensificarea luptei pentru autonomie, în anul aniversării Marii Uniri, ar fi o sfidare. În materialul următor aflați care sunt părerile a patru ardeleni, care locuiesc la Cluj-Napoca. Doi sunt maghiari, unul este român, iar altul provine dintr-o familie mixtă româno-maghiară. 

Oliver Kiss este jurnalist de limba maghiară din Cluj-Napoca. Este cunoscut pentru pozițiile sale cu privire sensibilul subiect al autonomiei. Oliver Kiss spune că dezideratul maghiarilor legat de autonomie este unul vechi, doar că momentul Centenarul îl face un subiect mai sensibil.

Eu cred că în anul Centenarului maghiarii vor să reamintească românilor de promisiunile făcute de Rezoluția Unirii din 1 Decembrie 1918. Poate nu e cel mai potrivit moment, dar să nu uităm că autonomia teritorială este pentru un teritoriu, nu pentru un grup etnic. Aici cred că lumea face o confuzie, crede că se va rupe Ținutul Secuiesc, să fie declarată independența. Nu! Eu cred că acest grup din estul Transilvaniei, maghiarii sau secuii de acolo așa cred ei că propășirea, că bunăstarea se poate atinge”, a spus jurnalistul Oliver Kiss.

Dar ce anume înțeleg maghiarii prin autonomie? Ce anume vor să se întâmple, spune tot jurnalistul Oliver Kiss.

Am fost chiar nu demult în secuime și acest lucru este reiterat de fiecare dată. Ei asta cred: dacă această autonomie sau autodeterminare la nivel cultural, câte clase să fie în școala Apaczai Csere Janos, câți profesori să angajeze, la nivel administrativ să se vorbească în limba maghiară în Consiliul local, în cel județean. Acum prefectul e român, șeful Poliției e român, adică acolo tot sistemul centralizat, sistemul de la București este cel care trage sforile, să spun așa”, a mai spus Oliver Kiss.

Modul în care partidele politice maghiare au adus acum pe agenda publică subiectul autonomiei este privit cu reținere chiar de unii membri ai UDMR. Peter Eckstein Kovacs spune că este greu să pui într-o formă ”digerabilă” pentru români ideea de autonomie teritorială.

Eu cred că UDMR-ul se cam agită ca să scoată ceva digerabil, care să fie pozitiv și pentru ne-maghiari. Noutatea este că cele trei formațiuni politice maghiare s-au înțeles nu cu privire la un text, dar s-au înțeles cu privire la un principiu și că vor conlucra în viitor ca să iasă și un text care să fie consumabil. Textul oficial este că sunt trei nivele de autonomie: una regională, care ar fi croită pe secuime, unde maghiarii sunt majoritari, una pentru zonele în care populația maghiară este importantă, dar nu este majoritară, asta ar fi pe zona de vest a României, zona denumită tradițional Partium, și a treia formă de autonomie este cea culturală care, zic, eu, este singura pe criterii etnice”, a spus pentru RFI Peter Eckstein Kovacs.

Am întrebat și un ardelean care provine dintr-o familie mixtă, Leonard Horvath, ce crede despre sorții de izbândă ai unui demers de autonomie a unei regiuni din România.

Sigur, cuvântul autonomie implică multe laturi: poate să fie autonomie culturală, poate să fie autonomie economică sau autonomie administrativă. Din acest punct de vedere, lucrurile cred pot fi ușor digerate într-o altă măsură. Aici mă refer la faptul că o autonomie culturală nu ar strica, economică într-o oarecare măsură și, sigur, administrativă este mult și lung drumul, mai ales având în vedere Constituţia care există astăzi. România este stat național unitar. Sigur, o dezbatere de idei poate să existe, dar mai mult decât atât, nimic”, a spus Leonard Horvath

Mergând mai departe cu exercițiul teoretic, l-am întrebat pe Leonard Horvath, care este de formație istoric, despre plusurile și minusurile unui demers spre autonomie.

Există riscul enclavizării acestor zone, pentru că o masă cu o altă cultură și o altă limbă într-o mare masă de români ar duce la o enclavizare. Practic, etnicii maghiari din această zonă ar avea de suferit dacă ar avea de plecat spre București, de exemplu, sau chiar la Cluj, unde ar trebui să folosească limba română”, a spus Leonard Horvath.

Printre primii români care au susținut ideea unei anumite autonomii a zonelor istorice din România a fost istoricul și jurnalistul Sabin Gherman. Manifestul său, ”M-am săturat de România” a făcut valuri la finalul anilor 1990 și a fost interpretat, de multe ori, ca un mesaj anti-București, anti-Unire. Ideea lui Sabin Gherman merge mai mult spre federalizare, decât către ruperea de teritorii din România.

Autonomia reglează ce? Controlul comunității asupra actului politic. Ar trebui să înțelegem că autonomia se referă la comunitate. Autonomia asta poate fi administrativă, de dorit financiară, de dorit culturală. Guvernele României s-au speriat mereu de autonomie pentru că au fost conduse mereu de niște oameni care n-au mai citit o carte de 20 de ani. Ei vorbesc despre statul național unitar ca despre ceva opus descentralizării. Fals! Vorbim de maghiari. Ei cer o formă de autonomie la modul oficial, că au partide, dar aceeași autonomie o cere și Chirica de la Iași, primarul Iașiului, o cere și Oprișan de la Consiliul Județean Vrancea, o cer cam toți”, a declarat pentru RFI Sabin Gherman.

”Oul fierbinte” al autonomiei a ajuns, pentru puțină vreme și în mâna fostului premier Mihai Tudose care, aflat la vremea respectivă în funcție a făcut o declarație publică ce a inflamat partea maghiară, atât din România, cât și din Ungaria: cei care pun steaguri secuiești pe instituții ale statului, vor flutura și ei lângă steaguri. La scurt timp, în Ungaria a avut loc un incident interpretat de autoritățile române drept vandalism: reprezentanții organizației extremiste ”Mișcarea celor 64 de comitate” au acoperit stema României de pe Ambasada din Budapesta cu steagul Ținutului Secuiesc. Despre acest incident, Sabin Gherman spune că a fost doar o reacție la declarația lui Mihai Tudose.

Încerc să îmi imaginez ce ar fi făcut partea română dacă ar fi venit premierul maghiar să spună comunității românești din Gyula, de exemplu: băieți, dacă puneți drapelul comunității voastre, veți atârna lângă el, feți flutura lângă el. Ce s-a întâmplat la Budapesta este un răspuns la gafa impardonabilă a tovarășului Tudose”, a spus Sabin Gherman.

Fostul premier Mihai Tudose s-a prezentat, de curând, în fața Comisiei Naționaionale pentru Combatere a Discriminării ca să dea socoteală pentru declarațiile sale publice legate de Ținutul Secuiesc. El și-a făcut mea culpa și a spus că a fost o lecţie din care a învăţat că e mai multă nevoie de rigurozitate şi atenţie în exprimarea publică pentru a nu genera fără voie interpretări pe care nu şi le asumă. În replică, liderul UDMR Kelemen Hunor a spus că îi acceptă scuzele.

251