Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reportaj RFI:”Situația presei în R.Moldova este mai rea decât în perioada comunistă”

În R.Moldova se desfășoară Zilele Libertății Presei care au și debutat, joi, cu Marșul Solidarității Presei, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Organizația de media a regretat faptul că nici un reprezentant al Parlamentului, Președinției sau al Guvernului nu a ieșit să dialogheze cu jurnaliștii. 

Ulterior, președintele Legislativului, Adrian Candu a ales să atace ziariștii și reprezentanții ong-urilor de media și societății civile, veniți la protest, menționând că mulți dintre aceștia ”nu fac altceva decât să scrie proiecte, obţin finanţare din exterior şi trebuie să consume acei bani”.

Mai mulți jurnaliști și activiști civici le-au reamintit autorităților problemele cu care se confruntă și care rămân nesoluționate, de la an la an.”Situația presei în R.Moldova s-a înrăutățit, chiar este mai rea decât în perioada comunistă”, spune la RFI, Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, pe care am întâlnit-o la Marșul Solidarității. “În ultimii doi ani, guvernanții încearcă să se baricadeze și să nu ofere informații. Chiar refuză în general să vorbească cu presa independentă. O problemă pentru spațiul informațional al R.Moldova este propaganda, dar și dezinformarea crasă. Anumite televiziuni pur și simplu creează știri la comandă, știri cum vrea cineva și nu cum ar trebui să fie făcute”. 

Sunt tot mai multe presiuni asupra jurnaliștilor, îndeosebi în teritoriu, continuă experta media. ”Dacă în capitală masa critică de jurnaliști este mai mare, mai puternică și mai solidară în ultimii ani, în teritoriu jurnaliștii se confruntă cu probleme, la propriu. Ei depind de agenți economici locali, sunt presați de autoritățile publice, nu dau publicitate, de aici apar multe probleme. Presa este săracă, nu se poate descurca pe cont propriu, nu sunt investiții în presă. Jurnaliștii caută ca să-și asigure familia și mulți migrează spre presa plătită de Partidul Democrat al lui Vlad Plahotniuc. Există totuși posibilități să faci jurnalism onest”, este de părere directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.

”Există riscul să fie și mai mult îngrădit accesul la informație înainte de alegeri”

Pe măsură ce ne apropiem de alegerile locale și parlamentare din R.Moldova, există riscul să avem și mai multe presiuni sau să fie și mai mult îngrădit accesul la informație, atenționează Cornelia Cozonac. „Autoritățile nu vor ca jurnaliștii și cetățenii să descopere cazurile și schemele de corupție, să urmărească interesele private ale demnitarilor. Ei vor să apară în fața alegătorilor curați, imaculați, fără probleme din trecut și pentru asta se asigură cu îngrădirea accesului la informație. Închiderea bazelor de date, ștergerea unor informații care nu le convin - o problemă mare. Jurnalistul nu poate documenta până la capăt anumite subiecte și nu poate informa cetățeanul corect și obiectiv despre ceea ce se întâmplă în instituțiile publice. Și în cadrul campaniilor electorale, când anumite grupări oligarhice vor să vină la putere, ei asta și fac. Și de aici vin și presiunile asupra jurnaliștilor”, consideră experta media.    

”Nu avem acces la informație cum ne-am fi dorit, dar încercăm să obținem acest drept, inclusiv prin judecată”

La Marșul Solidarității Presei am întâlnit-o și pe jurnalista Rise Moldova, Liuba Șevciuc. Recent, Curtea Supremă de Justiție a dat câștig de cauză RISE Moldova și a obligat Ministerul Afacerilor Interne să ofere informația solicitată de jurnaliști. De fapt, prin acest caz a fost creat un precedent în lupta pentru libertatea exprimării și accesul la informație în Republica Moldova, afirmă ziarista. ”Nu avem acces la informație așa cum ne-am fi dorit, dar încercăm să ne obținem acest drept, inclusiv prin instanțele de judecată. Am avut deja câștig de cauză la CSJ, ceea ce este un precedent pentru întreaga mass-media din R.Moldova.Astfel, am obligat autoritățile să ne ofere o informație publică de care noi aveam nevoie pentru a realiza o investigație. Pentru noi este un succes mare și fiind creat un precedent, și alte instituții mass-media pot face referire la acest dosar. Prin urmare, și ei pot să obțină informații similare”, spune Liuba Șevciuc.

Jurnaliștii de la RISE Moldova s-au adresat încă în aprilie 2016 către MAI cu o solicitare de informație, în care au cerut datele anunțării în urmărirea națională sau internațională a zece persoane, cu specificarea articolului din Codul penal și dosarele penale inițiate în privința acestora. Ministerul Afacerilor Interne a refuzat să le furnizeze informațiile solicitate în scop jurnalistic, iar RISE a decis să-și apere drepturile în instanță de judecată. Cazul a fost examinat la Curtea de Apel, care a obligat Ministerul Afacerilor Interne să ofere informațiile solicitate de jurnaliști. Ministerul nu a fost de acord cu această decizie, invocând Legea privind protecția datelor cu caracter personal și a făcut recurs la Curtea Supremă de Justiție. CSJ a dat dreptate ulterior RISE Moldova.

De Ziua Mondială a Libertății Presei, participanții la Marșul Solidarității au ajuns și la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în speranța că măcar aici vor fi auziți. Nu a ieșit nici un membru al CCA în fața protestatarilor. S-a apropiat de mulțime, totuși, Lilia Guțu, șefă de direcție care le-a promis ziariștilor că Memoriul privind Libertatea Presei în R.Moldova, va ajunge pe masa membrilor CCA și chiar va fi analizat.

”Este rușinos pentru o guvernare care se declară pro-europeană să aducă situația la punctul de la care am pornit”

Solicitat de RFI, Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, spune că ”este rușinos pentru o guvernare care se declară pro-europeană, la aproape 10 ani de când a preluat puterea de la comuniști, să aducă situația la punctul de la care am pornit”. ”Situația în țara noastră, din păcate, nu se schimbă absolut deloc. Noi ne dorim să le reamintim guvernanților că lucrurile nu pot fi trenate la nesfârșit. Reformele nu pot fi doar declarate, dar și implementate. Sunt niște angajamente pe care și le-au asumat în fața Uniunii Europene și nu le realizează decât parțial sau de ochii lumii pentru a obține niște finanțări, dar în esență lucrurile nu se schimbă absolut”.     

Expertul media, Petru Macovei regretă că astăzi foarte mulți colegi jurnaliști ”sunt prinși în aceste mecanisme de manipulare și dezinformare, puse la cale de politicieni”. ”Monopolurile sunt în plină desfășurare în țara noastră. Chiar dacă s-au făcut de fațadă niște amendamente la Codul Audiovizualului, problema mare a concentrării mass-media nu a fost rezolvată. Noi vedem, mai ales acum, în campania electorală, apar noi și noi instituții mediatice controlate care promovează strict anumite persoane. Lucrurile, din păcate, se agravează pe segmentul mass media și asta se vede și din rapoartele internaționale care relevă în principal același lucru”, a subliniat Petru Macovei. 

”Simțim nevoia unei prese mai obiective și echidistante”

Printre cei veniți la Marșul Solidarității Presei a fost și Dumitru Alaiba, director de programe la Centrul pentru Politici și Reforme din R.Moldova. ”Noi ne-am solidarizat cu acest eveniment anume pentru că simțim nevoia unei prese, în lucrul nostru de zi cu zi, mai obiective și echidistante. Totodată, lucrul nostru este de a sensibiliza oamenii, de a le explica, de a le spune ce se întâmplă, de a ridica anumite probleme care se vor ascunse de guvernare”, este de părere Dumitru Alaiba.

”Orice informație apărută în mediul on-line trebuie verificată”

O altă problemă gravă semnalată de jurnaliști este dezinformarea care a luat amploare atât în mediul on-line, cât și în presă. Motiv pentru care, Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Expertiză Europeană ”Europuls” din România au desfășurat recent, la Chișinău,  un training ”Combaterea știrilor false prin crearea de capacități media”. Lilia Zaharia, jurnalista la portalul stopfals.md, gestionat de API: ”Jurnaliștii nu au capacitatea de a verifica de mai multe ori informația pe care o transmite publicului. Noi am organizat un astfel de training pentru a le arăta jurnaliștilor câteva tehnici și instrumente de verificare a informației, dar și instrumente de căutare a unei fotografii, imagini video pentru a vedea dacă respectiva fotografie a fost utilizată în presă ca fiind trucată sau reală. Un astfel de training este binevenit, atât jurnaliștilor, cât și internauților pentru că vedem că mediul on-line a luat locul presei tradiționale. Orice informație apărută în mediul on-line trebuie verificată de mai multe ori înainte de a fi distribuită

”Stopfals”, o platformă online de informare privind fenomenul ”știrilor false”

Pentru a combate știrile false, a fost creat site-ul stopfals.md, o platformă online de informare privind fenomenul ”știrilor false”, demascarea informațiilor false și vădit tendențioase, de instruire și asistență privind verificarea faptelor și descoperirea tehnicilor de manipulare, cu rubrici interactive și module speciale prin intermediul cărora utilizatorii sunt încurajați să semnaleze falsuri în materialele jurnalistice, publicate de mass-media autohtonă sau din străinătate.

Platforma online stopfals.md  este un produs al API, creat pentru a asigura continuitatea Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată în perioada noiembrie 2015 – octombrie 2017 de API, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Telejurnaliștilor Independenți din Republica Moldova.

Pe portalul stopfals.md documentăm dezinformări care apar în media. În unele cazuri avem dezinformări, uneori neintenționate, jurnaliștii fiind nepregătiți și informațiile nu sunt documentate până la sfârșit. Apărute într-o știre, se pare că ar manipula. Totodată, documentăm și informații false care sunt distribuite intenționat în presă de unele partide politice sau de alte forțe care încearcă să manipuleze publicul, într-un mod sau altul, cu anumite scopuri”, susține jurnalista Lilia Zaharia.

Organizațiile de media vin cu recomandări pentru autoritățile moldovene

Cu prilejul Zilelor Libertății Presei, organizațiile de media din R.Moldova recomandă autorităților să realizeze în regim de urgență prevederile restante din Programul de activitate a Guvernului pentru perioada 2015 – 2018, referitoare la mass-media, să asigure independenţa veritabilă a Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi a consiliilor de observatori ale radiodifuzorilor publici, inclusiv prin aplicarea unor criterii de numire a membrilor în baza profesionalismului, şi nu a reprezentativităţii politice, să se abțină de la influenţarea politicilor editoriale sau de la subordonarea instituţiilor de presă, în special a postului public de televiziune, în timp ce politicienii proprietari de media să nu trateze instituţiile de presă ca pe nişte filiale de partid.

De asemenea, ong-urile de media au cerut guvernării să ajusteze legea privind accesul la informaţie la cerinţele erei digitale şi la practicile de guvernare electronice, să adopte în timp util proiectele de legi elaborate în cadrul grupului de lucru din Parlament, prioritate absolută fiind Codul audiovizualului, care ar trebui să fie în vigoare cu suficient timp înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2018, să reacționeze la investigațiile jurnalistice obiective și echilibrate, care scot la iveală abuzuri, cazurile de intimidare a jurnaliștilor să fie investigate obiectiv și fără tergiversare, să asigure efectiv securitatea jurnaliștilor.

Memoriul privind Libertatea Presei în R.Moldova transmis joi Parlamentului, Guvernului, Președinției și CCA, a fost semnat de Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice,  Asociația Telejurnaliștilor Independenți,  Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială, Centrul de Investigații Jurnalistice, Centrul „Acces-Info”, Centrul Media pentru Tineri Comitetul pentru Libertatea Presei.

1021