Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


R. Moldova: progresul vine din Vest, nostalgia, din Est...

img_2202.jpg

Primăria din Avdarma
Image source: 
Eduard Vasilica | RFI

Dacă în episoadele  trecute am vorbit despre dezinformare și propaganda rusească, este timpul să vedem și în ce constă prezența occidentală în Republica Moldova. Pentru că există o prezență solidă a Occidentului, vizibilă, de exemplu, în programele de dezvoltare.

Sunt proiecte cu finanțare din partea Uniunii Europene, a guvernului Statelor Unite a celui japonez sau din partea altor state membre UE, printre care România chiar face o figură aparte.

Măcar dacă ne gândim la cele o mie de grădinițe renovate, la cele o sută de microbuze școlare sau la renovarea unor edificii culturale – dar despre prezențele românești vom vorbi mai detaiat într-un alt episod.

Am pornit spre regiunea autonomă găgăuză, în sudul republicii. Găgăuzii, o populație de origine turcă și religie creștin-ortodoxă,  sunt în număr de aproximativ 70.000 și trăiesc în orașul Comrat, centrul administrativ al autonomiei și în satele înconjurătoare. Guvernatorul, denumit bașkan – azi în persoana Irinei Vlah, o juristă de 44 de ani – este membru de drept al guvernului de la Chișinău.

La alegerile prezidențiale din 2016, găgăuzii au votat în proporție de 97% pentru candidatul pro-rus Igor Dodon, actualul șef al statului. Deși de origine turcă, găgăuzii vorbesc, de fapt, rusește, ca toate minoritățile din Republica Moldova. Aici, legea care interzice preluarea emisiunilor politice și militare de la televiziunile rusești - și care oricum are efecte limitate – nu se aplică deloc. Autoritățile de la Comrat nu vor să o aplice, iar Chișinăul trece asta cu vederea, pentru a nu da naștere încă unui scandal.

Ai crede că Occidentul nu se simte deloc aici, dar nu e chiar așa. Am mers în satul Avdarma și am văzut cum autoritățile locale reușesc să îmbunătățească viața locuitorilor făcând apel tocmai la programele de dezvoltare finanțate de Occident. Liceu renovat din fondurile Uniunii Europene, infrastructură din fonduri japoneze, grădiniță din bani românești, centru de dezvoltare pentru copii din fonduri lituaniene și așa mai departe.

Viceprimarul Igor Guseinov ne este ghid, iar colega noastră Valeria Vițu joacă și rolul de traducător, acolo unde este nevoie.

img_2241.jpg

Viceprimarul Igor Guseinov

Fără exagerare, Avdarma ar putea figura la loc de cinste nu doar printre satele Republicii Moldova dar chiar și printre cele din România. Aflăm de la viceprimar că, din cauza salariilor mici, oamenii pleacă, totuși să muncească, îndeosebi în Rusia. Despre opțiunile politice lor preferă să nu discute.

img_2190-autogara-comrat.jpg

Autogara din Comrat

Astfel că mergem câțiva kilometri, până la Comrat, capitala regiunii, care ne dă din start un prim indiciu despre mentalitățile locului: statuia lui Vladimir Ilici Lenin ne întâmpină chiar în fața sediului administrației autonomiei găgăuze.

Vis-avis, un parc și o biserică în stil rusesc, cu turnurile în formă de ceapă și acoperișuri de un auriu strălucitor. Intrăm în vorbă cu oamenii, din nou, cu ajutorul Valeriei Vițu, care îi abordează în limba rusă.

Ivan, de 59 de ani, ne spune de ce consideră Rusia mai bună decât Uniunea Europeană.
Eu nu vreau să mergem în Europa. Acolo sunt mulți gay și asta mă deranjează. Doar cu Rusia împreună. Am lucrat mulți ani acolo electrician. Nu avem nevoie de Uniunea Europeană. Chiar dacă și ajută țara, banii nu ajung la oameni. În Moscova am muncit, am venit cu banii acasă. Rusia este plină de moldoveni. Peste tot se vorbește limba moldovenească. Europa păstrați-o pentru voi. Doar cu Rusia ne vedem viitorul”.

Elena, de 53 de ani, recunoaște că oamenii pleacă din regiune din cauza salariilor mici – dar pleacă îndeosebi în Rusia.
De ce Rusia? "Pentru că suntem toți ortodocși și avem aceeași mentalitate. Europa este Europa, nu ne este aproape. Rusia este aproape. Vrem să ajungem în Uniunea Eurasiatică”.

Maxim, de 33 de ani, chiar dacă mai tânăr decât precedenții interlocutori, este la rândul său neîncrezător în Uniunea Europeană. ”Uniunea Europeană este bună, doar că la un moment va cere totul înapoi din ce ne-a oferit. Peste câțiva ani vom fi nevoiți să întoarcem toți banii. Va fi foarte greu. Iată, Rusia în schimb este mândră, nu are nevoie de vreun ajutor din partea cuiva. Aici însă, oamenii nu au nici o perspectivă și ar trebui ca și conducerea R. Moldova să ajute”.

După experiența din Găgăuzia, mergem spre nordul Republicii, pe șoseaua excelentă, cu două benzi pe sens, ce duce spre Bălți și Soroca. Panourile instalate pe marginea drumului ne spun – textual - că acesta a fost finanțat din banii poporului american, prin intermediul Fondului Provocările Mileniului Moldova.

Discutăm cu jurnalistul Vadim Șterbate, chiar la umbra cetății Soroca, plină de vizitatori, renovată printr-un program european gestionat de România, în timp ce parcul din jurul cetății a fost reabilitat din fonduri poloneze. Din nou, investiții din Occident și mentalități răsăritene.

img_2413-cetate-soroca.jpg

Cetatea Soroca este o cetate moldovenească din secolul al XVI-lea, clădită din lemn de Ștefan cel Mare, în fața vadului peste Nistru, și reconstruită în piatră sub Petru Rareș, la mijlocul secolului al XVI-lea (Wiki)
Image source: 
Eduard Vasilică / RFI România

Raionul nostru este considerat ca făcând parte din așa-numita centură roșie. Aici, în mod preponderent, oamenii votează cu partidele pro-ruse. Această șosea a fost finalizată în 2014 și după alegerile din 2016, redactorul nostru șef a făcut o cercetare pentru a vedea cum s-a votat în satele aflate de-a lungul drumului. În marea majoritate s-a votat pentru partidele pro-ruse. Așa e la noi, nu-mi pot explica de ce. Și nu doar cei mai în vârstă, dar am întâlnit și destui tineri care gândesc așa. Poate, pentru că timp de 70 de ani, aici oamenilor li s-a spus că cei din vest ne vor răul. Poate că oamenii se uită prea mult la mediile de informare rusești ... nu știu ...”, spune jurnalistul.

După cum vedem, proiectele de dezvoltare sprijinite de Occident și mentalitățile pro-ruse se întâlnesc pe teritoriul Republicii Moldova. Tot așa, și pe scena politică, unde avem un președinte pro-rus, un guvern care se declară pro-european și o opoziție care de definește drept antioligarhică și care acuză o înțelegere ocultă între președinte și guvern. Dar despre toate acestea, în episodul viitor.

dsc_1678.jpg

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei. Clădirea "Dadiani" a fost restaurată cu sprijinul financiar al Guvernului României prin Programul de Cooperare pentru Dezvoltare (Chişinău)

 

363