Amprenta și imaginea României în R. Moldova

Placa aflată la intrarea Muzeului Național de Artă din centrul orașului Chișinău

Inaugurarea edificiului renovat a avut loc în noiembrie 2016. Și aceasta, după nu mai puțin de 13 ani de lucrări, care poate nu s-ar fi terminat nici acum dacă n-ar fi existat grantul de un milion de euro, din partea Guvernului României, aprobat în octombrie 2014.

Muzeul Național de Artă din Chisinau

Nu departe, Sala cu Orgă, un cunoscut edificiu pentru spectacole din centrul Capitalei, se reabilitează tot cu fonduri guvernamentale românești. Institutul Cultural Român susține Teatrul Național Mihai Eminescu, din imediata vecinătate.

Sala cu Orgă se reabilitează tot cu fonduri guvernamentale românești.

La Cahul, în sud, teatrul se reface de asemenea cu bani românești. România a donat Republicii Moldova 100 de microbuze școlare și 50 de autoturisme pentru administrația locală și a renovat  mai bine de 800 de grădinițe.

Compania română Transgaz este tocmai a preluat distribuitorul moldovean de gaz, în timp ce autoritățile moldovene promit să extindă cât mai repede conducta gaziferă Iași-Ungheni până în Chișinău.

În 2016, când finanțatorii internaționali tăiaseră fondurile pentru Chișinău, ca urmare a scandalului furtului unui miliard de dolari din bănci, Bucureștiul a aprobat un împrumut de urgență de 60 de milioane de euro ( parte a unui program de asistență mai mare, de 150 de milioane de euro). 

Și ar mai fi încă lucruri de făcut, ne spune vicepremierul pentru integrare europeană, Iurie Leancă.

”Îmi doresc să avansăm mai repede către un spațiu economic comun și către proiectele de infrastructură.  Podurile, de exemplu - și aici mi-e rușine , pentru că port și eu o parte de vină. Nu am reușit să facem niciun pod nou. Niciunul! La fel, autostrăzile. Autostrada care leagă estul de vestul României este vitală și pentru noi. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca România să mai cheltuiască niște bani, așa cum a făcut-o în perioada 2013-2014. Sper să avansăm mai repede cu gazoductul și cu interconectarea pe energie electrică. Dar aș vrea ca România să vină și cu anumite proiecte sociale, de exemplu să contribuie cu ceva la pensiile care nu ating nivelul de subzistență. Nu ar fi o cheltuială mare, raportată la nivelul României, dar ar avea un impact deosebit în ce privește imaginea. Fiindcă, din păcate, încă ne confruntăm cu probele legate de imaginea României, create de propaganda socialistă, cu jandarmul și cu invadatorul român”, spune vicepremierul moldovean.

Există însă și nemulțumiri. Opoziția din Republica Moldova acuză o înțelegere între președintele pro-rus Igor Dodon și guvernul declarat pro-european al lui Pavel Filip. Liderii opoziției afirmă că statul este, de fapt, capturat de interesele oligarhului Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, de guvernământ, despre care presa – cea de la București dar și de la Chișinău - a scris că ar deține cetățenia română, precum și pe cea rusă, sub identități diferite.

Opoziția acuză președintele și guvernul de la Chișinău că au colaborat la adoptarea unei legi electorale avantajoase pentru cele două grupări.
Andrei Năstase, lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr, a câștigat în această vară alegerile pentru Primăria Chișinăului, dar rezultatul votului a fost invalidat de justiție – controlată de același Vlad Plahotniuc, spune opoziția.

În urma acestui episod, Uniunea Europeană a suspendat asistența financiară către Republica Moldova, iar Vlad Plahotniuc a sugerat recent că și Chișinăul ar putea să revadă anumite angajamente din Acordul de Asociere.

Andrei Năstase deplânge slaba implicare a Bucureștiului în această chestiune.

”Regretul meu mare este că în toată această perioadă, la derapajele antidemocratice, la hoțiile care s-au produs aici și la procesul de transformare a Republicii Moldova într-o spălătorie a mafiei internaționale au reacționat marile cancelarii, Statele Unite, Germania, Franța, Uniunea Europeană în întregul ei și din partea României a existat o tăcere pe care greu mi-o explic. Vreau să am mai multă comunicare cu decidenții de la București, ca să mă edific asupra acestui aspect. Mă tem însă că oligarhii de pe cele două maluri ale Prutului și-au dat mâna. Iar dovada că lucrurile nu merg bine este și dubla identitate a celui care azi conduce Republica Moldova, neavând nicio funcție oficială. Mă refer la dubla identitate, în România, a lui Plahotniuc”, spune Andrei Năstase.
 
De ce ar trebui să se îngrijoreze decidenții politici de la București în ce privește situația politică de la Chișinău? Ne spune Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate. Ea a pierdut la mică diferență alegerile prezidențiale din 2016, în fața candidatului socialist pro-rus Igor Dodon. Și susține că înfrângerea ei a fost urmarea colaborării dintre socialiști și partidul de guvernământ, controlat de Vlad Plahotniuc.

”Decidenții politici de la București ar trebui să înțeleagă cât de complicată este situația și cât de mari sunt riscurile ca Republica Moldova să alunece într-o dictatură sub controlul Moscovei. Guvernarea are discursuri pro-europene, pro-democrație, dar acțiunile sale sunt suficient de clare pentru a înțelege adevăratul obiectiv. Și nu este vorba doar de către cetățenii Republicii Moldova, care se consideră români sau care nu se consideră, dar vor să trăiască într-o țară prosperă și democratică. Este vorba despre faptul că la hotarele României se va instala, pe termen lung, un regim apropiat Kremlinului. Și se știe, Kremlinului  nu vede cu ochi buni Occidentul, țările NATO și Uniunea Europeană. Deci pericolul rusesc ajunge foarte aproape de hotarele României”, spune Maia Sandu.

Și totuși, România ar trebui să rămână un simplu vecin al Republicii Moldova, nimic mai mult. O spune consilierul municipal de Chișinău Ion Ceban, fostul purtător de cuvânt al președintelui Igor Dodon.

”Dacă mă întrebați, personal, eu am mulți prieteni în România, în mediul cultural, academic, chiar și în politică. Există o tensiune în ce privește unii reprezentanți politici de la București, care văd România Mare ca un scop în sine. Eu și colegii mei contăm pe statalitatea Republicii Moldova, pe independența sa, așa cum este prevăzută în Constituție și în actele internaționale. În rest, rămânem prieteni dar, știți cum se spune, fiecare pe la casa lui...”. ne spune Ion Ceban.

Ion Ceban (Foto: privesc.eu)