Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mara Dobrescu şi Denis Lavant: Concert-lectură la Paris

img-20190210-wa0003.jpg

Actorul Denis Lavant în spectacolul propus de pianista Mara Dobrescu la Théâtre du Ranelagh
Actorul Denis Lavant în spectacolul propus de pianista Mara Dobrescu la Théâtre du Ranelagh
Image source: 
DäK

La teatrul du Ranelagh din Paris are loc duminică 10 februarie un spectacol sub formă de concert-lectură susţinut de pianista Mara Dobrescu şi actorul Denis Lavant. Evenimentul are loc în cadrul sezonului Franţa-România şi este sprijinit de Institut Français şi de ICR. Vasile Damian a asistat la repetiţii şi s-a întâlnit cu protagoniştii.

Concertul-lectură este o idee a pianistei Mara Dobrescu. Pe scenă, Denis Lavant este actorul care face lectura textelor lui Eugen Ionescu, „Journal en miettes” – „Jurnal în fărâme”, şi poemelor lui Marin Sorescu, traduse de Mara Dobrescu. Muzica provine, în general, de la autori de piese contemporane minimaliste precum John Cage sau Avro Pärt dar nu numai. Unii compozitori apar şi pe ultimul CD al Marei Dobrescu precum Oscar Strasnoy.

Am rugat-o pe pianista Mara Dobrescu să ne spună cum i-a venit idea acestui spectacol intitulat „Il faut donc que vous fassiez un rêve”?



Dacă actorul Denis Lavant este cel care citeşte textele lui Eugen Ionescu şi poemele lui Marin Sorescu, punerea în scenă i-a fost încredinţată regizorului şi actorului Volodia Serre. El ne mărturişte că pe Ionescu îl cunoştea bine întrucât chiar a şi jucat în anumite piese scrise de dramaturgul franco-român.

„Prefer dealtfel această proză a lui Ionescu din „Jurnalul în fărâme” care mi se pare foarte frumos şi profund. De Marin Sorescu nu am auzit decât graţie traducerilor foarte frumoase făcute de Mara Dobrescu. Mi se pare că e o poezie foarte directă, foarte teatrală, de recitat în faţa unor spectatori reuniţi într-un teatru. Spectatori care sper să fie pătrunşi de aceste universuri şi muzici diferite. Jurnalul lui Ionescu mi se pare o prelungire a poemelor lui Sorescu. Aceste poeme parcă ar fi expresia  unei copilării pe care Ionescu o tot căuta. As vrea deci ca spectatorii să regăsească totodată o parte de copilărie, o alta de melancolie şi evident să reflecteze asupra propriei lor existenţe” ne spune regizorul Volodia Serre.



Mara Dobrescu şi Denis Lavant: Concert-lectură la Paris
969