"Nu se vorbește de România! Copiii din Israel sunt trimiși în Polonia"

"Purtăm ii și bluză albă. Suntem trei surori. Născute în București, România. A treia e născută în Israel. Îl avem aici în Iași pe bunicul nostru care este îngropat la cimitirul evreiesc. Mama mea s-a născut în Piatra Neamț "  povestesc aproape în același timp cele trei surori. Sunt pentru prima dată la Iași. Este 30 iunie ora 8.30 de minute. Pentru mulți dintre ieșeni e o zi de duminică obișnuită.La marginea orașului, cartierul Păcurari. Două autocare opresc în parcare. Sunt membrii comunității evreiești veniți să participe la Marșul Vieții. Se împlinesc 78 de ani de la Pogromul de la Iași." Tatăl meu a fost aici în România. A fost în lagăr patru ani. A primit rentă de la germani. Ne-au povestit ei totul. Suntem prima dată la Iași. Am auzit despre Iași. Eu sunt profesor pensionar. La liceu. Eu mereu i-am învățat pe copii Pogromul de la Iași. Așa la școală nu învață."  200 de membri ai comunitătții evreiesti din Iași și din toate colțurile lumii s-au strîns duminică, 30 iunie la Iași. 78 de ani de la Pogrom.De la an la an purtînd tot mai greu povara vârstei și a istoriei.  Și fiecare dintre cei care poartă steaguri ale statului Israel și Romăniei are o rudă care și-a pierdut viața în timpul Pogromului. Sau au rude care au reusit sa supraviețuiască.  Membrii comunității evreiești din străinătate au și nemulțimiri: " Nu se vorbește de România deloc. Mă doare. Știu că la noi, tot mereu trimite copiii de liceu în Polonia. Să învețe! Vreau cînd mă întorc să fac ceva să vină și tinerii în România. "

Câți mai sunteți? 

De la an la an tot mai puțini tineri și copii la Marșul vietii." Citi mai sunteti la Iasi?" întreabă un avocat pensionar.   "200" răspunde o doamnă zîmbind trist. "Pe vremea copilăriei mele eram 80.000" , vine trist răspunsul! Au urcat cîntind dealul către cimitir. Sub un soare mai blînd față de acum 78 de ani. Iar la intrarea în cimitirul evreiesc a fost inaugurata noua poartă . Demolată în urmă cu cîteva luni a fost și prilej de dispută politică.  Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica vorbește despre o nouă provocare. Cimitirul evreiesc, monument istoric.  La rîndul său, Rabinul Josef Wasserman din Israel a vorbit despre Marșul Vieții ca un exemplu pentru întreaga lume. " Teroristul își ridică capul să omoare oameni bătrîni și tineri pentru singura vincă că sunt evrei", a spus Josef Wasserman. 

Președintele a trimis un mesaj către comunitatea evreiască 

"Riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul să-şi croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat. Si printre membrii comunitatii evreiesti si ieseni obisnuiti" a transmis Klaus Iohannis.  "Comemoram, astazi, un episod tragic si intunecat - pogromul din Iasi - dintr-un dureros si coplesitor capitol de istorie din trecutul nostru - Holocaustul. Acum 78 de ani, pe strazile Iasului, era in plina desfasurare o campanie diabolica de persecutie, capturare si exterminare a populatiei evreiesti. Lichidarea fizica a evreilor din Capitala Moldovei facea parte dintr-un plan crud si las care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia si Bucovina. Pe strazile si in imprejurimile vechiului targ pasnic si linistit a avut loc un macel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate moderna: pe trotuare, in spatii deschise, in incinta unor institutii publice, in "trenurile mortii" si-au dat ultima suflare multi dintre cei care astazi se odihnesc in Cimitirul Evreiesc din Iasi. Din acel infern al oamenilor - dintre care nu au lipsit batrani, femei si copii - renegati de statul care trebuia sa-i protejeze, o parte au reusit sa supravietuiasca si au devenit peste timp marturisitorii acelor orori, iar mostenirea lor ramane pe veci, prin amintire, in constiinta noastra colectiva", aminteste presedintele in mesaj.

"Nu se poate repara vreodată așa ceva!" 

Pogromul de la Iaşi.  29 şi 30 iunie 1941. Au fost ucişi cam o treime din evreii oraşului. În jur de 14.000. .S-au rostit discursuri, s-au depus coroane de flori. Mulți au mîngăiat pentru prima dată piatra de mormînt a strămoșilor pe care nu i-au cunoscut decît din povestiri. La Marșul Vieții a participat și o familie de tineri însoțiți de cei doi copii. Suntem creștini, au spus simplu și au adăugat că au venit să îi învețe pe copii o lecție de istorie care nu există în programa școlară: " Tendința oamenilor este să uite, să nege iar istoria se poate repeta. Cît despre reparații? Nu se poate repara vreodată așa ceva! "
De la Cimitirul Evreiesc, participanții la Marșul Vieții au mers la Chestură. De unde puterea de a mai zîmbi? mă întreb cu voce tare!  Imi răspunde cinevan din grup: " Din puterea de a duce istoria mai departe! "