Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fragonard se inspiră din tradiţiile româneşti pentru noua sa colecţie, primăvară-vară 2021 (FOTO)

20210120_142816.jpg

Covoare maramuresene si rochii Fragonard, inspirate din ele.
Covoare maramuresene si rochii Fragonard, inspirate din ele.
Image source: 
Vasile Damian

Fragonard, celebrul creator francez de parfumuri – dar nu numai – şi-a prezentat colecţia primăvară-vară 2021. O colecţie botezată „Couleurs roumaines”, inspirată, după cum o indică şi titlul, din artizanatul românesc. Vasile Damian a vizitat în avanpremieră colecţia şi a stat de vorbă cu responsabila comunicare de la Fragonard.

„In căutarea unor noi vise şi culori, am visat la România. Deîndată, s-au imprimat cu note vii, rochii învolburate şi bluze lejere. Ghirlande de flori s-au aşternut pe farfurii din porţelan, pernele au luat modelele unor covoare tradiţionale pentru a ne înviora şi transporta la picioarele Carpaţilor.” Am citat din cuvântul introductiv al catalogului colecţiei primăvară-vară 2021 intitulat „Couleurs roumaines” şi co-semnat de cele două directoare ale firmei Fragonard, Agnès şi Françoise Costa.

Ca să aflăm cum de a ajuns prestigioasa casă de parfumuri să se intereseze de România, am stat de vorbă cu Charlotte Urbain, responsabila serviciului comunicare de la Fragonard.

„La Fragonard ne place să onorăm în fiecare an o altă ţară. Odată ce ne-am ales ţara, mergem la faţa locului şi încercăm să găsim acolo artizani dar şi inspiraţia pentru viitoarele noastre creaţii. De mai mulţi ani doream să mergem în România pentru că eram siguri că o să găsim acolo un artizanat foarte frumos. Aşa am decis anul trecut, în ianuarie, să mergem în România. In pregătirea acestui voiaj, am cunoscut-o pe Andreea Tănăsescu, fondatoarea şi preşedinta asociaţiei „La blouse roumaine”. Ea ne-a organizat voiajul în România şi graţie ei am intrat în legătură cu diverşi artizani. Aşa am ajuns mai întâi în Maramureş, în ţara Oaşului, la Vama, la Săpânţa şi apoi am coborât la Sighişoara – tot atâtea locuri în care am descoperit oameni şi artizani formidabili.”

Şi ce tip de artizani, de artişti, aţi întâlnit acolo, în România?

„Olari, am cunoscut mulţi olari care respectă cu adevărat tradiţiile româneşti şi încearcă să le şi transmită mai departe. De exemplu Ema şi Geza Istvanffy care sunt olari de mai multe generaţii. Ei îi învaţă azi olăritul nu doar pe copii lor dar şi pe nepoţii lor. E deci o afacere familială: el, Geza, face formele iar ea, Ema, pictează, face decoraţiile. Ce ne-a mai emoţionat foarte tare a fost că de fiecare dată când întâlneam un nou artizan, acesta nu încerca neapărat să ne vândă un obiect cât să ne împărtăşească arta lui. Le plăcea mult să ne arate ce făceau. Există acolo o mare iubire pentru operele realizate. In cele din urmă, am ales doi olari foarte diferiţi. Mai întâi Geza din Vama, iar al doilea este din Saschiz şi face obiecte într-un albastru foarte frumos şi închis, foarte diferite de primul. I-am ales pe aceştia doi pentru că produsele lor au o puternică identitate românească.”

In afară de olari, pe cine aţi mai văzut în România? Ce alţi artişti v-au inspirat?

„Am cunoscut o doamnă care din păcate azi nu mai e printre noi, a murit. E vorba de Maria Zapca, foarte cunoscută printre ţesători – şi nu numai. Ne-a primit la ea şi ne-a povestit multe despre broderie şi ţesut. Tot ea ne-a căutat şi găsit covoarele pe care le vedeţi aici, cu culori foarte vii, aproape flashy, cu nişte trandafiri uriaşi, cu motive disproporţionate. Pentru noi, asta este România dar şi pentru Fragonard pentru că florile şi culorile sunt înscrise în ADN-ul nostru. Exista deci această corelaţie între România şi ceea ce facem noi de ani de zile aici – flori, culori, bucuria specifică sudului Franţei pe care însă am regăsit-o şi în România. O ţară în care oamenii sunt extrem de primitori, de călduroşi şi de veseli, mult mai mult decât în ţările nordice unde lumea este ceva mai tristă.”

Cum au reacţionat toţi aceşti artizani când le-aţi spus că veniţi de la Fragonard?

„Au fost încântaţi. Incântaţi mai ales că vor putea să ne povestească istoria lor, cum fac ţesuturile, oalele, şamd. Dealfel, am uitat să-l menţionez pe Mark Tudose, lingurar, sculptor în lemn, din Sighişoara. Fiecare lingură pe care o face reprezintă un alt animal şi are o simbolistică populară diferită.”

Şi cum aţi transpus apoi modele tradiţionalele româneşti în produsele Fragonard?

„Cu ajutorul graficienilor noştri, cei care desenează la noi motivele, ţesuturile şi feţele de masă. Impreună cu colega mea Lena, ne-am întors din România cu multe fotografii. In România am vizitat numeroase muzee – mai ales etnografice – am stat de vorbă cu specialişti care ne-au arătat arhivele lor dar şi obiecte vechi. Toate aceste imagini înmagazinate de-a lungul sejurului nostru în România, le-am transmis graficienilor noştri care apoi le-au interpretat „à la Fragonard”.

Spuneaţi că aţi fost în România în ianuarie 2020, adică puţin înainte de declanşarea pandemiei de coronavirus. După aceea aţi lucrat mult prin internet. Nu sunteţi puţin frustrată?

„Iniţial prevăzusem să facem un al doilea voiaj în România la care însă am fost nevoiţi să renunţăm. Evident că dacă nu am fi avut epidemia, am fi revenit şi am fi realizat mult mai multe lucruri pentru că aveţi nişte bogăţii uriaşe. Dealtfel ar trebui să le conservaţi şi să le protejaţi cu orice preţ. Poate că în viitor vom face alte voiaje în România pentru că de fapt, acum nu prezentăm decât artizanat din două regiuni: Maramureş şi Transilvania, ori aveţi mult mai multe regiuni şi bogăţii!”

 
Fragonard se inspiră din tradiţiile româneşti pentru noua sa colecţie, primăvară-vară 2021 (FOTO)