Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


​ Cum s-a schimbat economia românească

Cum s-a schimbat economia românească în pandemie și în ultimii ani? Răspunsul îl vom căuta nu în deficite, nu în datoria publică, nu în creșterea cheltuielilor bugetare, ci în structura economiei.

Trebuie spus că schimbările de structură au nevoie de timp. Ele se observă în ani de zile și nu se pot întâmpla de la un trimestru la altul. Schimbarea de structură a economiei românești este importantă, pentru că există așteptări mari ale publicului și ale economiștilor. Este vorba despre dorința exprimată de două decenii ca România să devină o economie care să producă o valoare adăugată mai mare. Ramurile cu valoare adăugată mare sunt, în principiu, industriile prelucrătoare, cele inovative, tehnologia informației și comunicațiile, sectorul serviciilor și cel al cercetării.

Nevoia de a schimba structura economiei românești este legată direct de calitatea locurilor de muncă, de veniturile asigurate celor care lucrează și, în ultimă instanță, de calitatea vieții. O îmbunătățire a structurii economiei pleacă de la nivel micro, de la investitori și ajunge la stadiul macro, acolo unde se concentrează marii indicatori.

Așadar, există vreo schimbare în structura economiei românești? Răspunsul este da, iar impulsurile schimbării sunt pandemia și timpul. În primul trimestru al acestui an, sunt de făcut două observații importante. După o lungă perioadă, comerțul depășește industria din punctul de vedere al contribuției în produsul intern brut. Este o tendință care a început anul trecut. Modificarea nu este de bun augur, pentru că sectorul comercial are, oricum ar fi, o valoare adăugată mai redusă decât industria. Nu rămâne decât să sperăm că este vorba despre o schimbare conjuncturală. În sensul că industria își va reveni și va ieși din tendința negativă, iar comerțul a crescut legat de situația sanitară și de păstrarea unei creșteri constante a consumului.

A doua evoluție de remarcat este creșterea sectorului de tehnologia informației. Este, pe de o parte, o creștere organică, naturală, iar, pe de altă parte, este un domeniu care s-a dezvoltat. O comparație cu anul 2017, ne poate da o imagine mai clară. Sectorul de IT a crescut la 8% din PIB, după ce în urmă cu patru ani, ponderea era de 6,2% din PIB. Tot în anul 2017, industria domina clar economia locală cu un procentaj de 23%, anul acesta ajungând la numai 18,8%. Modificarea surprinzătoare și relativ neplăcută este creșterea contribuției administrației publice de la 13,8% la 17,6% din PIB. Într-un fel, această evoluție confirmă concentrarea politicilor publice, în ultimii ani, pe sectorul public.

O altă întrebare care vine la pachet cu schimbarea structurii economiei este dacă sectoarele care au crescut ca pondere în produsul intern brut au generat și creșteri de salarii. În ultimă instanță, schimbările bune din economie trebuie să conducă la creșterea salariilor.

Evoluția salariilor nu reflectă în totalitate modificările structurale. Crește ponderea administrației publice, cresc și salariile, dar în acest caz nu putem vorbi de o modernizare a economiei. Cresc și celelalte salarii atât în industria de tehnologia informației, aflată în expansiune, cât și industrie, a cărei pondere a scăzut. În sectorul comercial creșterea de salarii nu ține neapărat ritmul cu cel de consolidare cu ramura cu cea mai contribuție la produsul intern brut. Concluzia este că indiferent de felul în care evoluează sectoarele economice, salariile cresc. Ceea ce confirmă că performanța economică are o legătură destul de firavă cu salariile.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest