Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Iași, 1941 - Orașul Pogromului: 2. Între “lașitatea din spatele perdelelor” și Drepții între Popoare

pogromul_de_la_iasi_drepti_intre_popoare.jpg

Drepți între Popoare la Iași
Românii care au salvat evrei în timpul Pogromului de la Iași sunt în sfârșit onorați în propria lor țară
Image source: 
Violeta Cincu

Au salvat viețile evreilor români în timpul Pogromului de la Iași și au scris o altfel de pagină de istorie. Pentru sacrificiul lor a fost plantat câte un copac în Grădina Drepților între popoare de pe teritoriul Memorialului Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim. Astfel poveștile lor sunt păstrate pentru generațiile următoare.

Un rol nefast au avut cei care au arătat indiferență sau chiar lașitate în timpul Pogromului” a povestit la RFI cu mâhnire și durere Leonard Zăicescu, unul dintre puținii supraviețuitori ai Pogromului de la Iași aflat încă în viață. Avea 14 ani la momentul tragediei dar își amintește ca și cum ar fi fost azi.

Mă refer la proprii mei vecini care în momentul în care ne-au dus cu mâinile ridicate la Chestură și cu care...eram în foarte bune relații. Noi eram prieteni și părinții lor ne mângâiau. Nici unul nu a intervenit atunci. Eram pe stradă în coloană cu mâinile ridicate și i-am văzut în spatele perdelelor. Lașitatea lor se ascundea în spatele draperiilor."

"Dacă la Yad Vashem din Ierusalim, în loc de 70 de pomi ridicați în onoarea, în cinstea românilor care au salvat, cu riscul vieții lor, vieți de evrei.. dacă acolo în loc de 70 de pomi erau 700 sau 7.000 dedicați celor care au avut curajul și omenia celor 70 cu totul altfel ar fi fost situația în România!”, spune Leonard Zăicescu

Traian Popovici, Constantin Caragea și Regina mamă Elena în galeria marilor salvatori

O altă pagină a istoriei au scris cei care și-au sacrificat viața sau și-au pus în pericol familiile pentru a salva viețile evreilor.

Traian Popovici
Traian Poopovici a fost destituit din funcție pentru opoziția sa la deportarea evreilor din Cernăuți
Image source: 
Yad Vashem - Memorialul Holocaustului, Ierusalim

Există între acești Drepți între Popoare din România oameni care au salvat unul, doi evrei sau familii de evrei și care au făcut lucruri extraordinari de nobile. Există și câteva cazuri de mari salvatori care au avut o contribuție extraordinară în a proteja mii și mii de oameni. Mă refer la Traian Popovici, primarul Cernăuțiului. S-a opus deportărilor evreilor din Cernăuți și care a salvat cel puțin 17.000 de evrei cărora le-a dat permise care îi îndreptățeau să rămână în oraș și să nu fie deportați. Este un caz și aș îndrăzni să spun unul dintre cei mai importanți salvatori din istoria Holocaustului din Europa, nu numai din România.” spune ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid.

“Un alt exemplu. Constantin Caragea care era directorul Direcției Consulare din Ministerul de Externe în timpul lui Ion Antonescu și care a făcut presiuni extraordinare datorită cărora cel puțin trei mii de evrei români din Europa ocupată de naziști au supraviețuit. Nu trebuie uitat rolul reginei mamă Elena care și ea a salvat multe vieți evreiești”, adaugă ambasadorul Ioanid.

“Foarte puțini salvatori raportat la numărul de victime”

Despre cei care au ajutat la salvarea fie și numai unei singure vieți de evreu în vara anului 1941 la Iași știm atât cât au relatat supraviețuitorii Pogromului. Statul Israel a acordat distincția pentru Drept între Popoare pentru șase persoane. Este vorba de șase persoane care au acționat în Iași și una în Roman. A șaptea este Viorica Agarici care în primul tren al morții Iași- Călărași ajuns la Roman a fost cea care a insistat ca vagoanele de marfă să fie deschise iar oamenii să fie spălați și să primească măcar apă ca să nu moară de sete și de deshidratare” spune directorul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Alexandru Florian.

Viorica Agarici
Viorica Agarici (1886 - 1979), recunoscută ca o eroină a poporului evreu
Image source: 
Yad Vashem - Memorialul Holocaustului, Ierusalim

În afară de aceste șase persoane a căror povești au fost confirmate oficial, persoane care au salvat în mod dezinteresat deci nu au primit nici o recompensă de-a lungul timpului au fost supraviețuitori care au povestit diverse situații. Probabil că au fost mai mulți cetățeni din Iași de religie creștină care au acordat ajutor populației evreiești dar cele șase cazuri sunt documentate și au acest titlu oficial al statului Israel. Raportându-ne la cele 13.000 de victime putem spune că foarte puțini cetățeni ai Iașului au fost martori activi adică s-au implicat și au încercat să facă ceva!”, mai spune Alexandru Florian.

Rugat să transmită un mesaj ieșenilor, Alexandru Florian a spus simplu: “Vigilență maximă față de mișcările totalitare!”

Drepții între Popoare de la Iași

Elisabeta Nicopoi trăia alături de familia ei în Iași și muncea la o fabrica de textile. Mulți dintre colegii de munca si unii dintre vecini erau evrei. In 29 iunie 1941, după ce a auzit de la vecinii ei creștini despre un plan de atacare a evreilor, a fugit la locuința lui Marcus Strul, unul dintre colegii ei de muncă, și l-a avertizat pe acesta, oferindu-se să îl adăpostească. Atunci ea avea 21 de ani, iar el 18. Grație acestui gest, Marcus Strul și familia sa au fost salvați de la pogromul efectuat de jandarmi și militari români alături de soldați germani. Ulterior ea s-a căsătorit cu Marcus Strul cu care a emigrat în Israel.

Elisabeta Nicopoi Strul
La Yad Vashem a fost plantat un arbore în cinstea salvatoarei de evrei, Elisabeta Nicopoi Strul
Image source: 
Yad Vashem - Memorialul Holocaustului, Ierusalim

Drept între popoare este Dumitru Beceanu. Doctor în farmacie, deținea o farmacie în Iași și era ofițer în rezervă al armatei române. La 29 iunie 1941, când a început Pogromul în Iași, Beceanu le-a propus celor doi angajați evrei să se ascundă în apartamentul lui, care se afla deasupra farmaciei. Încă aproximativ 20 de evrei și-au găsit adăpost acolo.

A scris o altfel de istorie în urmă cu 80 de ani și Nona Pîntea. În 1941, în timpul Pogromului de la Iași, Pântea a oferit unui număr de 6 evrei, care locuiau în acel moment în casele din vecini, adăpost în camera ei.

Inginerul Grigore Profir era directorul morii de făină Dacia din Iași. În iunie 1941, când Profir a aflat că încolonau evreii și îi duceau la secția de poliție, a adus noi muncitori, i-a dus la moara și i-a pus să descarce sacii de făină, salvându-i de la a fi uciși.

Drept între popoare este și Constantin Simionescu. Avocat român din Iași, era decanul baroului orașului. În timpul războiului, Simionescu a ajutat zeci de evrei.

În timpul războiului, avocatul Mircea Petru G. Sion a fost numit judecător la un tribunal militar. El a intervenit activ în favoarea evreilor și pentru unii dintre ei a obținut eliberarea din lagărele de muncă. A făcut tot posibilul să-i salveze. Avocatul Sion a ascuns aproximativ 15 evrei în casa lui din Iași și la proprietatea familiei lui din afara orașului, riscându-și viața, familia și averea.

“Muzeul Pogromului de la Iași nu este un muzeu ca toate celelalte”

Ghidul nostru este istoricul Alexandru Muraru, reprezentantul special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei.

Drepți între Popoare la Iași
Primăria Iași îi prezintă pe Drepții între Popoare - românii care au salvat evrei în timpul Pogromului din 1941
Image source: 
Violeta Cincu

Aici, în 1941 în Iași era fosta chestură a poliției. Aici a început cel mai mare masacru care s-a desfășurat pe teritoriul României în epoca modernă. Mai mult de 13.000 de evrei au fost masacrați. Mulți dintre ei au fost adunați aici. Fie arestați, fie ademeniți sub pretextul că vor primi permis liber. Au fost masacrați ulterior în curtea Chesturii și în multe alte locuri, în trenurile morții” a explicat Alexandru Muraru care ne deschide în premieră porțile Muzeului Pogromului de la Iași.

“Aici, vizitatorii vor vedea holograme cu supraviețuitori ai Pogromului, manuscrise, fotografii, documente, lucruri, obiecte personale care au aparținut supraviețuitorilor sau celor care au devenit victime ale agresorilor din timpul Pogromului. Nu va fi un muzeu ca toate celelalte. Va fi un spațiu viu în care se vor organiza evenimente și conferințe și unde vizitatorul va deveni el însuși parte din prezentul și istoria comunității evreiești și a acestor locuri” a povestit istoricul Alexandru Muraru.

Zecile de români care și-au riscat viața lor și a familiilor lor pentru a salva evrei au scris o altfel de pagină de istorie. Din această săptămână la Iași în cinci locuri din municipiu vor fi portrete ale Dreptilor între Popoare de la Iași. Poveștile ieșenilor care au salvat viețile a zeci de evrei în timpul Pogromului încep să devină cunoscute și încep să facă parte din viața orașului.

 
Ascultați reportajul realizat de Violeta CINCU