Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Terra Banatica: aproape 300 de kilometri de Via Transilvanica, prin Caraș-Severin. Pe drum cu principele Nicolae

7.jpg

Principele Nicolae lângă borna ”Regele Mihai” de pe Via Transilvanica, octombrie 2021. Borna, realizată de un sculptor bulgar, se află la cantonul Berzăvița, nu departe de Vila Klaus, acolo unde Regele Mihai a urmat, pentru un an, cursurile clasei palatine.
Image source: 
Otilia Ghițescu / RFI România

Sunt 1.400 de kilometri de Românie pur și simplu, pe care un drumeț îi poate străbate, în totalitate, în câteva săptămâni. E Via Transilvanica, proiect inițiat în urmă cu trei ani de Alin Ușeriu și echipa de la Tășuleasa Social, despre care principele Nicolae, unul dintre ambasadorii săi, crede că ar putea fi „mașina” care să urnească România rurală. Am străbătut alături de principele Nicolae, o bucată dintr-un traseu de pe Terra Banatica, de la Gărâna la Văliug. 

În 2018, Asociația Tășuleasa și-a propus să amenajeze un traseu de 1.400 de km prin România, un drum de la Putna la Drobeta Turnu Severin, pe care să-l poți străbate pe jos sau cu bicicleta.  Trei ani mai târziu, au fost marcați aproximativ 1.000 de kilometri.  „T”-ul portocaliu poate fi văzut de la distanță, pe borne sau pe copaci. Bornele din andezit sunt lucrate de 40 de sculptori și fiecare dintre ele are o poveste. 

În vara acestui an a început amenajarea Via Transilvanica în Caraș-Severin. În această zonă puțin cunoscută încă, dar extrem de atrăgătoare din punct de vedere turistic, traseul se întinde pe aproximativ 300 de kilometri. E cel mai lung dintr-un județ. Terra Banatica oferă călătorului imagini cu sate îngrijite sau peisaje de la capătul lumii, păduri, apeducte, râuri și lacuri.  Vor fi montate 256 de borne. Una dintre acestea, a sculptorului bulgar Ivan Ivanov, îl înfățișează pe Regele Mihai și este amplasată la doi pași de Vila Klaus, unde fostul monarh a stat un an.

Am străbătut unul din traseele care compun Terra Banatica, de la Gărâna la Văliug, alături de principele Nicolae, ambasador al acestui proiect. În vremurile tulburi pe care le trăim acum, o astfel de drumeție îți pune cumva ordine în gânduri. Nu e nevoie să fii mare montaniard, îți trebuie doar atenție, bună dispoziție și încălțări potrivite.  Drumul trece printr-o pădure deasă, în care, pe timp de vară, te poți ascunde liniștit de arșiță. Lumina filtrată de ramurile dese pare din altă lume și e o liniște aproape totală. 

Principele Nicolae a fost și în vară, la Gărâna, când a început amenajarea Terra Banatica. E convins că Via Transilvanica ascunde surprize pentru toți călătorii și această poveste e un mare câștig pentru România:

„Este indirect un fel de promovare pentru România, când un călător va alege să facă câțiva pași pe acest traseu va începe să descopere țara noastră, țara noastră adevărată, nu țara noastră prin orașe și cultură. Aici vei descoperi tot ce înseamnă istorie, tot ce înseamnă natură, tot ce înseamnă românii la suflet. Vei găsi oameni care vor deschide ușile lor, poate cu o țuică, poate cu mâncare, poate, pur și simplu, cu o inimă mare”, spune acesta.

Primul lac de acumulare din sud-estul Europei

Drumul duce spre Lacul Breazova, destul de puțin cunoscut de cei care nu locuiesc în zonă. Cum cobori, vezi lacul pe dreapta și-ți ia ceva timp să-ți seama că acolo e apă. Lumina e atât de înșelătoare, printre copaci și serpentine, că ai senzația că vezi doar o prelată ireal de albă. Breazova este primul lac de acumulare din sud-estul Europei, construit pe râul Bârzava, în perioada 1907-1909,  cu dig zidit din piatră cu mortar de ciment. E la trei kilometri în aval de Văliug, iar barajul servea, în principal, pentru alimentarea cu apă a uzinelor de la Reșița. Tot aici sunt și canalele construite în anii 1902 – 1903: Cleanțul Sârbului, Izvorul Mic sau Izvorul Rău. Există un apeduct spectaculos, pe care trebuie să pășești totuși atent, pentru că plăcile de beton se mișcă în unele locuri. 

Inițial, Via Transilvanica nu ar fi trebuit să aibă un traseu atât de lung prin județul Caraș-Severin. Ce s-a întâmplat, de s-a schimbat decizia? „Știu că a fost planificată o mică intrare în județ. După ce au început Alin Ușeriu și echipa lui să descopere exact ce este aici, ce minunăție este în acest județ, n-a fost foarte dificil să ia o decizie, gata, mergem mai departe, mai sus… e încărcat de istorie, de oameni buni, de natură. Asta cred că avem nevoie mai mult în viața noastră”, spune principele Nicolae.

Terra Banatica traversează peste 20 de localități din județul Caraș-Severin: Băuțar, Marga, Zăvoi, Oțelu Roșu, Glimboca, Obreja, Turnu Ruieni, Buchin, Bolovașnița, Bucoșnița, Brebu Nou, Văliug, Caransebeș, Târnova, Reșița, Carașova, Bozovici, Prigor, Lăpușnicel, Iablanița, Cornereva, Cornea și Mehadia. 

Drumeția noastră alături de principele Nicolae s-a încheiat simbolic, lângă borna care îl înfățișează pe bunicul său, Regele Mihai. Aceasta e amplasată la cantonul Berzăvița, foarte aproape de Vila Klaus, locul unde Regele Mihai a petrecut un an de școală, alături de clasa palatină. Se poate ajunge aici doar pe jos sau cu bicicleta, iar cantonierul spune că a văzut toată vara drumeți mergând în sus sau în jos pe Via Transilvanica. E semn că oamenilor le place ideea și încep să caute astfel de activități.

Cum va fi peste cinci ani

L-am întrebat pe Principele Nicolae, care e voluntar la Tășuleasa Social din 2008, cum vede el Via Transilvanica peste cinci ani. 

„Peste cinci ani văd mii de călători, eu văd mai multe afaceri mici, care vor ajuta economia locală. Este foarte important pentru țărani să începe să se dezvolte, fermierii să se dezvolte, cu brânză, cu lapte, apicultorii, cu miere… sunt foarte multe oportunități pentru fiecare comunitate. O comunitate... cred că va deveni mult mai unită. Noi dezvoltăm de jos, zone care nu au avut multe investiții,  cu asta putem reconstrui România încet-încet. Și „mașină” pentru asta, ca să zic așa, este Via Transilvanica. Vom vedea cu siguranță, în viitor, o mare schimbare”, vine răspunsul.

Traseul integral ar trebui să fie finalizat în toamna anului viitor. Până atunci, Compania Națională de Investiții ar trebui să aibă documentația preliminară pentru reabilitarea și modernizarea fostei tabere de la Vila Klaus, care stă cu lacătul de ușă de ani buni. Licitația pentru desemnarea firmei care să se ocupe de asta este în derulare.