Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum era Napoleon să fie ucis la bătălia de la Arcole de „cătanele negre” din Năsăud (VIDEO & FOTO)

Uniforma "càtanelor negre", muzeul gràniceresc din Nàsàud.

In 15 noiembrie 2021 se împlinesc 225 de ani de la celebra bătălie de la Arcole. In nordul Italiei, Armata franceză condusă de generalul Napoleon Bonaparte, s-a luptat acolo, între 15 şi 17 noiembrie 1796, cu trupele Imperiul austriac (habsburgic) aflate sub conducerea generalului Josej Alvinczy. In rândul acestora erau înrolaţi şi „mercenari” din Transilvania, mai exact grăniceri din Năsăud, porecliţi „cătanele negre” din cauza sumanelor pe care unii dintre ei le purtau.

Lupta de la Arcole va dura trei zile. In cele din urmă, francezii vor învinge dar Napoleon nu va uita vitejia combatanţilor în negru. In raportul transmis Directoratului la revenirea sa la Paris, viitorul Împărat al francezilor notează: „Din cauza acestui batalion nu am reuşit să distrugem armata austriacă. Dacă eu aş fi avut astfel de soldaţi, aş fi ajuns la Viena în două zile” scrie cel care a fost la un pas săi fie ucis, pe podul de la Arcole, de „cătanele negre”.

Povestea acestor „cătane negre” se regăseşte într-una din sălile Muzeului grăniceresc din Năsăud pe care RFI l-a vizitat recent în compania ghidului local.

Muzeul gràniceresc din Nàsàud.
Muzeul gràniceresc din Nàsàud.
Image source: 
Vasile Damian

Muzeul gràniceresc din Nàsàud.
Muzeul gràniceresc din Nàsàud.
Image source: 
Vasile Damian

Povestea de la Arcole, Dan Prahase o ştie pe dinafară şi o spune cu mare drag şi multe detalii tuturor celor care vin la muzeu. Aflăm astfel că primul care încearcă să atace podul apărat de austrieci este generalul francez Pierre Augereau. Acesta atacă podul dar este respins de năsăudeni care apără podul. Bonaparte nu apare decât în partea a doua a zilei, dă semnalul de atac, apoi descalecă, ia steagul în mână şi atacă podul pentru a-i înflăcăra pe grenadierii săi. La un moment dat însă, fiind în frunte în timpul atacului, cade în apa râului Alpone. Doar aghiotanţii săi care îl scot afară din mlaştină şi generalul Muiron care se interpune, cu riscul vieţii sale, trăgătorului care îl viza pe Bonaparte, îl scapă pe acesta de o moarte sigură. Trăgătorii de elită români sunt cei care au provocat cele mai mari pierderi francezilor „Gândiţi-vă cum s-ar fi scris istoria dacă Napoleon murea la 1796 de mâna năsăudenilor” ne spune Dan Prahase.

Istoria „cătanelor negre” este descrisă amănunţit în sala muzeului grăniceresc din Năsăud. Aflăm astfel că în 1762, Împărăteasa habsburgică Maria Teresa a decis înfiinţarea Regimentului 2 românesc de graniţă cu centrul la Năsăud. 12 companii au fost repartizate pe 44 de comune. Cei care nu îşi permiteau să-şi cumpere uniforme, li se dădea voie să lupte într-un soi de suman negru. De aici le-a venit numele de „cătanele negre”. Asta era porecla sub care erau cunoscuţi pe câmpiile de luptă din Europa.

Sala "càtanelor negre" de la muzeul gràniceresc din Nàsàud.
Sala "càtanelor negre" de la muzeul gràniceresc din Nàsàud.
Image source: 
Vasile Damian

„Cei care se înscriau în regiment aveau dreptul să-şi trimită copii la şcoală, aveau dreptul să-şi cumpere pământ, aveau dreptul să lucreze într-o administraţie în condiţiile în care marea majoritate a românilor din Transilvania erau iobagi sub maghiari” reaminteşte Dan Prahase.

In fine, să mai spunem că în muzeul grăniceresc din Năsăud se mai pot vedea numeroase alte obiecte istorice: o bucată din steagul regimentului de grăniceri, multe uniforme purtate de aceştia după 1830 când s-a înfiinţat Fondul de mondire, diverse arme dar şi un cufăr special în care se aflau, printre altele, planurile de luptă ale regimentului.

 
Napoleon era să fie ucis la bătălia de la Arcole de „cătanele negre” din Năsăud