Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poveste de Fabric. Sau cum comunitatea încearcă să salveze un cartier istoric, la Timișoara

piata_traian.jpg

Piața Traian, cartierul Fabric, Timișoara
Sursa imaginii: 
Otilia Ghițescu / RFI România

Ca să ajungi din Piața Victoriei, centrul Timișoarei, în Piața Traian, inima cartierului istoric Fabric, faci, în plimbare, cam 20 de minute. Pare foarte aproape, dar, în realitate, când ajungi în Fabric, parcă te întorci în timp. Fațadele clădirilor, cândva superbe, sunt acum mâncate de vreme și nepăsare. Și, dacă e să fim drepți, de Piața Traian au cam uitat toate administrațiile care s-au perindat pe la cârma orașului. 

În această zonă sunt multe dintre locuințele sociale ale primăriei, în care au fost mutați, de-a lungul timpului, tot felul de oameni. Cei mai mulți dintre ei, fără posibilități materiale și fără prea mult interes pentru istoria locului. Unii au fost chiar evacuați, cu scandal și în prezența fostului primar Nicolae Robu, care și-a făcut, din această operațiune, un titlu de glorie, spunând, la acea vreme, că în Fabric se va face ordine. 

Nu s-a întâmplat însă nimic din partea autorităților, dar, în ultimul an și ceva, lucrurile au început să se miște din altă direcție. Cea a unor mici antreprenori care au decis să înceapă o aventură pentru care puțini le-au dat șanse de reușită. Chiar în Piața Traian, patru afaceri ale unor antreprenori locali sunt deschise acum una lângă alta: un bistro, o cafenea, un magazin de vinuri și o berărie artizanală. Aceasta a fost, de altfel, prima deschisă, în urmă cu mai bine de doi ani. 

Așa a apărut întâi inițiativa Cetățean de Traian, cu un card special destinat locuitorilor din zonă și reduceri acordate în baza lui. Laura Lazin, cea care deține cafeneaua, explică de ce în Fabric, și nu în centrul orașului, acolo unde cărările sunt deja bătătorite: „Este cartierul poate cel mai apropiat de Cetate, care nu este bine văzut. E aproape poziționat de centru, dar în timp e foarte departe de ce înseamnă centrul Timișoarei și dezvoltarea orașului. Probabil fix de asta a apărut atracția pentru el, că ai un oraș atât de dezvoltat și totuși cu niște zone rămase foarte-foarte în urmă”.

Cei patru antreprenori vând produse fabricate local, care se adresează unui alt public, care nu e neapărat cel care vizitează centrul. E vorba despre timișorenii din alte cartiere, dar și turiștii care vor să trăiască o experiență autentică.

Pasul următor a fost Noi în Traian, un proiect care are și o latură socială, dar și una culturală. S-au unit în acest proiect atât cei patru antreprenori, cât și Teatrul independent Basca, a cărui sală de spectacole e de mai mult timp în cartier, Asociația Peisagiștilor și Asociația Ceva de Spus, care vizează interesele persoanelor cu dizabilități. Toate funcționează în această zonă a orașului și au decis să le arate și altora că în Fabric nu e atât de rău cum e tentată să creadă multă lume. „Îi descoperim și noi pe parcurs, de când suntem aici. Am venit cu o preconcepție, am crezut că în această zonă este doar o categorie de oameni, dar în momentul în care am ajuns aici și am început să interacționăm ne-am dat seama că erau o pătură socială foarte variată. Cartierul Fabric acoperă de la cazuri sociale foarte grave, până la familii foarte înstărite sau foarte boeme și artistice”, spune Laura Lazin.

Au fost organizate, astfel, diverse spectacole, au fost chemați voluntari care să construiască mobilier urban, amplasat acum în piață, iar copiii de la Liceul  Shakespeare, școala cartierului, au avut parte de diverse ateliere creative. Această etapă a proiectului Noi în Traian se va încheia la finele anului, cu centralizarea datelor unui studiu.  Acesta își propune să afle care este, de fapt, structura socială a Fabricului și ce așteptări au oamenii care locuiesc aici.

Peste vară, Piața Traian a fost mai animată decât de obicei. Unii timișoreni au prins gustul timpului petrecut alături de prieteni într-un loc mai puțin aglomerat, dar foarte prietenos și cel puțin la fel de boem precum centrul.  La început au venit din curiozitate și au revenit… de drag și pentru că s-au simțit bine. 

Cum privesc locuitorii din  Fabric această aventură? Laura Lazin spune că, în ciuda prejudecăților legate de această aventură, nu a fost niciodată vreun incident. În plus, oamenii încep să înțeleagă și altceva: „Le place că am facut frumos, că e curat, că nu mai e gălăgie, că arată altfel. Prima observație care e tot timpul e că e îngrijit, arată mai îngrjit. Traianul nu era până acum, sperăm ca prin asta să dăm și un exemplu, adică eu mă gândesc că dacă mă vede cineva că mătur în fiecare zi, la un moment dat poate zice hai să iau și eu mătura, că n-o fi asta nebună să măture singură tot cartierul. Cred foarte tare în puterea exemplului”.

Între timp, Primăria Timișoara face primul pas, după multă vreme, pentru o intervenție reală în Fabric. În această perioadă sunt în evaluare ofertele pentru proiectul de regenerare urbană – zona Piața Traian, pentru care banii vin de la UE. Execuția propriu-zisă va fi finanțată din aceeași sursă. Planul este ca, în cel mult cinci ani, Piața Traian să devină un al doilea centru al orașului. Totul sub supravegherea lui Mercur, zeul comerțului, zborului și-al hoților,  a cărui statuie veghează, de un secol și ceva, Piața Traian, de pe acoperișul unuia dintre palate.