Trei legionari pentru pace (Reportaj)

«Idea a fost să ne regrupăm trei prieteni, toţi trei foşti legionari, toţi trei artişti, toţi trei de origine română. Titlul – «Trois légionnaires pour la paix» - «Trei legionari pentru pace» - în contextul actual, mi s epărea cel mai potrivit. Chiar dacă sunt fost militar, pregătit şi antren,at pentru război, orice om doreşte pace în lume. Un mesaj de pace este mult mai plăcut decât un mesaj de război.»

Paul Anastasiu, născut la Suceava dar stabilit în Franţa în anii ‘90, iniţiatorul expoziţiei de la Nogent-sur-Marne, «pictor oficial al armatei franceze», a fost mai bine de 15 ani în Legiunea străină. După ce s-a pensionat şi stabilit în sudul Franţei, artistul care era déjà din vremea armatei a putut să se afirme pe deplin. Si nu doar pictând soldaţi sau echipamente militare.

Tablou semnat de Paul Anastasiu.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«Caii, mai ales cei dinamici, sunt un subiect care mă pasionează la fel ca şi corăbiile, subiecte maritime calme sau furtunoase, Aici la expoziţie prezint un fel de Isus cu coroană de fluturi în jurul capului dar şi elefanţi. Am şi două lucrări cu catedrala Notre-Dame în flăcări în care arăt şi intervenţia pompierilor din Paris. Cu Notre-Dame în flăcări am avut comandă chiar de la colonelul care a comandat operaţiunile de intervenţie».

Pictorul Paul Anastasiu, fost legionar, în fata unor opere semnate de el.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«Chiar dacă eu sunt pictor oficial al armatei şi toţi trei suntem foşti militari, nu avem neapărat enorm de multe subiecte militare. Sunt câteva piese care tratează şi tema militară dar marea majoritate sunt subiecte civile. Avem şi păsări, şi porumbei albi adică mesaje de pace. In general, arta promovează pacea».

Este şi părerea lui Gabriel Robu, sculptorul din acest trio de artişti.

Sculpturà de Gabriel Robu.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«Un soldat, chiar dacă e făcut să facă război, cred că iubeşte mai mult pacea. Tinând cont de evenimentele care se petrec azi, am dat acest titlu expoziţiei noastre».

Îl întreb pe sculptorul Robu, născut la Roman dar stabilit şi el acum trei decenii în Franţa, ce îl inspiră cel mai mult.

Sculpturà de Gabriel Robu.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«Cele 25 de sculpturi realizate din rădăcini de măslini şi expuse aici cuprind mai multe teme. Totul se inspiră din trecutul meu. Sunt câteva sculpturi un pic «istorice» vizavi de originele mele româneşti. Am venit astfel cu sculptura Gemina, am şi Dac paraleg, un dac paraşutist la Legiunea străină, am făcut şi Lupus dacus tarabostes. Restul sunt teme inspirate din parcurusul meu personal»

Adin Olteanu, cel mai tânăr dintre artişti şi dealtfel şi cel care a stat cel mai puţin în rândul Legiunii – «doar» 9 ani – ne spune cum putea picta la Legiune.

Pictorul Adin Olteanu în fata unor tablouri semnate de el.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«Am venit în Legiune cu pictura. Imaginea legionarilor în lume este una foarte larg răspândită dar se uită şi partea asta romantică. Celor de la Legiune le-a plăcut ce făceam şi au insistat să continui mai mult cu asta decât cu bătutul potecilor».

Îl întreb pe Adin Olteanu, azi angajat într-o mare societate de securitate privată din Franţa, creată tot de un fost legionar român, cum se îmbină arta cu armata.

Tablou de Adin Olteanu.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«E organizarea în spate. E frumos să credem că pictorul e un boem. Pentru pictori însă, mai ales pentru cei care vor să şi trăiască din arta lor, să vândă nişte lucrări, organizarea învăţată la armată te ajută, o trasnpubnem în viaţa de acum. Faptul că într-o bună zi trebuie să te trezeşti la o oră, nu pictura te învaţă ci mai degrabă Legiunea».

L-am întrebat şi pe Gabriel Robu cum a ajuns să se «reconvertească» în sculptură.

Chipiu al Legiunii stràine pictat de Adin Olteanu.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«Eu am ales reconversiunea asta pentru că la bază, în familia mea erau artizani. Se lucra materia de când era mic, am căzut deci în oala de artişti demult. Am fraţi care sunt muzicieni, alţii care fac feronerie iar eu m-am lansat în sculptură.»

Expoziţia de la Nogent-sur-Marne a celor trei foşti legionari români nu s-ar fi putut face fără consimţământul primarului din localitate. Jacques J.P. Martin.

Adin Olteanu si trei colegi legionari artisti.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«Oraşul Nogent este înfrăţit cu Legiunea, care se află dealtfel foarre aproape. A fost interesant să descoperim că legionari nu au doar arme ci şi pensule sau cuţite pentru a grava sculpturi din lemn. Poţi fi deci un legionar foarte competent şi totodată poţi fi şi artist pentru a reprezenta lucruri şi aţi face bine mental» spune edilul oraşului. Un edil care a lucrat pe vremuri şi la agenţia francofoniei, ocazie cu care a cunoscut mai bine România şi pe români.

Vedere de ansamblul de la expozitia "Trei legionari pentru pace" de la Nogent-sur-Marne.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

«Când lucram acolo, am vizitat România pentru că ţara face parte din Francofonie. Pot să vă spun aşadar din experienţă proprie că atunci când mergem în România, noi francezii nu avem impresia că suntem în străinătate. Ne simţim ca la nişte verişori sau prieteni. Românii sunt foarte primitori şi mândri de ţara lor. Pentru mine deci, această expoziţie este foarte importantă, este o onoare să-i pot expune în această sală. Elemntul important din această expoziţie este apropierea dintre popoare pentru a apropia naţiunile» spune Jacques J.P. Martin.

Jacques J.P. Martin, primar de Nogent-sur-Marne.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

Expoziţia «Trei legionari pentru pace» se încheie duminică 19 iunie şi a atras de când s-a deschis numeroşi vizitatori, nu doar din Nogent-sur-Marne.