”Prețurile sunt tot mai mari în R.Moldova. Vom merge în Europa pentru un trai mai bun” Reportaj

vanzator_balti.jpg

Sursa imaginii: 
RFI/Nicoleta Pânzaru

În R.Moldova prețurile continuă să crească, în special la produsele alimentare. Inflația acestora a ajuns până la 34,3 la sută, mai prost din 1995 încoace a fost doar în 1999. În luna iunie a fost înregistrat record de inflație în R.Moldova, rata anuală ajungând la aproape 32 la sută. Cum se descurcă cetățenii moldoveni a încercat să afle Nicoleta Pânzaru, care a mers la piața din orașul Bălți, capitala de nord a țării.

Piața din municipiul Bălți nu e la fel de plină ca odinioară. Din cauza creșterii prețurilor la produsele alimentare cu peste 30 la sută, tarabele cu fructe și legume rămân a fi pline zile întregi. Cumpărătorii sunt supărați, iar vânzătorii, disperați că nu mai pot face față cheltuielilor, vor să plece în străinătate pentru un trai mai bun.


Sursa imaginii: 
RFI/Nicoleta Pânzaru

Unii bătrâni care vizitează piața centrală din Bălți spun că au o pensie de 2000 mii de lei (în jur de 100 euro). Iar cheltuielile pentru un coș cu produse alimentare de bază precum lactate, legume și carne îi costă cel puțin o mie de lei. Mulți pensionari sunt nevoiți să lucreze pentru a-și cumpăra mai multe. Vizita la piața a devenit un lux. 

”Avem de ales? Ce ați reușit să cumpărați? Doi castraveți, doi ardei, două-trei roșii să îmi fac o sălățică. Pot să îmi permit, dar să fiu numai cu pensia, mai că nu le-aș mânca. Nu lucrează economia, nu are statul cu ce plăti la oameni. Așa e țara noastră săracă”.

Cumpărătorii sunt mirați că într-o țară agrară cum este Republica Moldova, prețurile sunt atât de mari. ”Nici nu știi ce să cumperi câteodată, carne sau legume. Sunt foarte mari prețurile. Ce ați cumpărat astăzi? Niște roșii, vă imaginați, nu am nici un kg aici dar pe ele 40 de lei, niște roșii simple din țara noastră agrară. Câțiva morcovi, 18 lei”.


Sursa imaginii: 
RFI/Nicoleta Pânzaru

Natalia vinde la piața din oraș legume și fructe. Vânzătoarea ne-a spus că singura soluție de a întoarce datoriile mari pe care le are, este să plece în Europa. ”Ce planuri? Să mă duc peste hotare și să îmi cresc copiii. Deoarece pe loc nu faci nimic. Nu faceți față? Nu, absolut deloc. Care este ieșirea din situație?”. 

Timp de 28 de ani, Anatol vinde cartofi, morcovi, ceapă și usturoi la piața din Bălți. Această criză nu este o premieră, ne spune vânzătorul, care de-a lungul timpului, a fost nevoit să treacă prin câteva situații similare. Deși în această perioadă vinde mai puține legume, Anatol este optimist și crede că guvernarea va găsi o soluție până la sfârșitul anului.


Sursa imaginii: 
RFI/Nicoleta Pânzaru

”Au mai fost ani când prețurile erau ridicate, doar că parțial. Într-un an a fost la varză, în alt an la cartofi. Înțelegem noi că anul acesta sunt probleme mondiale. Soluție acum nu este dar, va fi, probabil până la sfârșitul anului. Cred că se va rezolva”.

Pe unii cumpărători i-a uimit prețul la hrișcă. 40 de lei/ 800 de grame.”Hrișca e foarte scumpă. În general, prețurile la mâncare acum au crescut foarte mult. Cheltui 1000 de lei pentru produsele alimentare și nu am prea multe în pungă”.

Pe lângă scumpirea fructelor și a legumelor, cel mai mult s-a majorat prețul la carne. Dacă până la Crăciun, un kg de carne costa 60 de lei, acum ajunge să coste dublu. ”Am vândut vreo 10 kg de ceafă. Carnea acum costă până la 120 de lei. Lumea nu are salarii atât de mari, nu are cum să cumpere, iată de ce se mai reține carnea pe masă. Oamenii se revoltă și sunt supărați pe noi”, ne spune o altă vânzătoare, Lilia. 

Recent, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a declarat că toate economiile se confruntă în prezent cu o inflație în creștere, aceasta fiind o urmare și a crizei de COVID-19. Pentru a ajuta cetățenii să treacă mai ușor peste criza economică, autoritățile au oferit compensații pentru energia electrică, pensiile au fost indexate și majorat ajutorul social. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, în ultimele 12 luni, prețurile la mărfurile nealimentare din R.Moldova au crescut cu 20 la sută, iar serviciile prestate populației, cu aproape 35 la sută. 

 
Un reportaj de Nicoleta Pânzaru