Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Pe urmele lui Molière, la Paris şi în jurul capitalei franceze (VIDEO)

20220925_190110.jpg

Statuia lui Molière, ridicatà în dreptul casei în care a murit dramaturgul, pe rue de Richelieu din Paris, a fost recent restauratà.
Statuia lui Molière, ridicatà în dreptul casei în care a murit dramaturgul, pe rue de Richelieu din Paris, a fost recent restauratà.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

Molière, pe numele său adevărat Jean-Baptiste Poquelin, a fost un adevărat parizian. Contrar legendei şi cu toate că a fost mai bine de 13 ani în turneu în provincia franceză, marele dramaturg francez, născut acum exact 400 de ani, în 15 ianuarie 1622, în «buricul» capitalei franceze, şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă în vechiul Paris: Saint-Eustache, Palatul Luvru, cartierul Marais, şamd.

În imaginile prezentate mai jos, Jean-Louis Marrou, ghid-conferenţiar, pasionat de Molière, ne plimbă prin principalele locuri din Paris care poartă amprenta lui Molière. Acolo unde se afla Pavillon des Singes, casa natală a lui Molière, bisericile Saint-Eustache şi Saint-Germain l’Auxerrois dar şi casa în care a murit marele dramaturg, aflată pe actuala Rue Richelieu, la doi paşi de Comedia franceză care însă, pe vremea lui Molière, nu exista încă.

 

 

Molière nu a locuit şi lucrat doar la Paris ci şi în regiunea capitalei. Este ceea ce ne spune Jaqueline Razgonnikoff, unul dintre cei mai reputaţi istorici de teatru din Franţa, fostă bibliotecară la Comedia franceză şi autoare a numeroase cărţi despre Molière dar şi a unui ghid al Parisului lui Molière.

«Molière joacă la Paris, acolo unde este teatrul lui, dar joacă şi la mai marii epocii. Joacă în palatele din Paris dar şi în castelele din jurul capitalei. A fost la Villers-Cotterêts, unde se afla castelul lui «Monsieur», fratele Regelui şi primul său protector, dar şi la Chantilly, la prinţul de Condé care este un alt protector al său. Molière va juca în mai toate castelele regale: Saint-Germain-en-Laye, Marly-le-roi şi, bineînţeles, la Versailles» ne reaminteşte Jaqueline Razgonnikoff.