Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Franța, Berck: Omagiu adus pianistei Clara Haskil

Franta: Institutul Calot din Berck o omagiaza pe pianista de origine româna, Clara Haskil care, din cauza problemelor de sanatate, a fost spitalizata aici între 1914 si 1918. Placa omagiala a fost dezvelita pe 18 noiembrie 2022.

Franta: Institutul Calot din Berck o omagiaza pe pianista de origine româna, Clara Haskil care, din cauza problemelor de sanatate, a fost spitalizata aici între 1914 si 1918. Placa omagiala a fost dezvelita pe 18 noiembrie 2022.
Franta: Institutul Calot din Berck o omagiaza pe pianista de origine româna, Clara Haskil care, din cauza problemelor de sanatate, a fost spitalizata aici între 1914 si 1918. Placa omagiala a fost dezvelita pe 18 noiembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca

În Nordul Franței, mai exact la Berck, o mână de oameni entuziasmați, au celebrat-o în acest week-end pe pianista Clara Haskil – de la primarul acestei localități, la reprezentanți ai ambasadei României din Paris și ai Institutului Cultural român din Franța. Ideea i-a venit lui Ion.... Ion Dumitrașcu, un român care locuiește în Berck și care a dorit să îl vadă pe primarul său că așeză o placă omagială cu numele Clarei Haskil în clădirea spitalului în care pianista română de secol trecut, a petrecut 4 ani din viața sa. Şi a reușit. Cristina Teacă a fost și ea la Berck.

Institutul Calot, Berck, noiembrie 2022.
Institutul Calot, Berck, noiembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca

Berck este o localitate din nordul Franței, are o plajă imensă cu un nisip extrem de fin și de alb, are dune și multe spitale. Iar la unul dintre ele, la Institut Calot, în timpul primului Război Mondial a ajuns și pianista română Clara Haskil.

De ce a ajuns Clara Haskil într-un spital din Berck și cât timp a rămas aici explică Françoise Dufour de la Institutul Calot: "O scolioză, se știe, este o deformare a coloanei vertebrale. La vremea respectivă, medicii nu aveau altă idee, pentru a redresa corpul, decât de a-l întinde foarte puternic. Astfel că în spitalul doctorului Calot, Clara Haskil a participat la ședințe de întindere care se făceau la vremea respectivă cu ajutorul unor greutăți care îi erau puse la cap și la picioare. Iar în același timp, se trăgea efectiv de corpul ei până când devenea dreaptă coloana vertebrală. Iar când era dreaptă, Clara era așezată în ghips. Era un sistem care avea limitele sale, căci indiferent cât de strânsă era în corsetul de ghips, după o anumită perioadă, coloana vertebrală își relua forma ei inițială și trebuia reînceput procedeul. Motiv pentru care, fetele tinere, adolescente, rămâneau spitalizate 3, 4 și chiar 5 ani, întinse pe un fel de targă. Așa rămâneau 24/24, le servea de pat și așa erau scoase la aer. Acum închipuiți-vă că acest ghips era, la vremea respectivă, extrem de greu, îi cuprindea întreaga parte de sus dar și șoldul. Era extrem de dezagreabil căci nu se putea spăla, o mânca foarte tare și era nevoită să utilizeze andrele pentru a-și face găuri prin care să se poată scărpina. Clara Haskil se plângea în mod constant doctorului Calot, care, de altfel, nu agrea acest lucru deloc".

Pianista Clara Haskil.
Pianista Clara Haskil.
Sursa imaginii: 
©Bibliothèque Cantonale Universitaire de Lausanne, fonds Clara Haskil

Cine erau pacienții care ajungeau aici la spital?

Françoise Dufour: "Primeam aici, începând cu anii 1900, tot felul de oameni bogați care veneau în special din Rusia. De ce aici? Deoarece doctorul Calot, cel care a creat și conducea institutul, a reușit să ajungă la curtea țarului iar când s-a aflat, populația locală vedea în el un salvator, un mare medic. Nu toată lumea suferea de scolioză ori de tuberculoază osoasă. Oamenii veneau să își facă talasoterapii. Veneau familii întregi – tata, mama, copiii și chiar bonele lor. Efectiv oameni bogați veneau la vremea respectivă. Acum, nu cred că a fost o pură întâmplare că a ajuns aici Clara Haskil. Cred că s-a datorat reputației pe care o avea doctorul Calot în țările din estul Europei. La Berck exista încă un centru care se ocupa de aceleași patologii, la începutul secolului. E drept că în întreaga Franță puteau fi numărate pe degetele unei mâini dar, se pare că nicăieri nu era la fel de bună calitatea aerului ca aici la Berck".


19 noiembrie 2022: Institutul Calot din Berck, locul în care pianista Clara Haskil a fost internata timp de 4 ani pentru a-si îngriji scolioza de care suferea.
19 noiembrie 2022: Institutul Calot din Berck, locul în care pianista Clara Haskil a fost internata timp de 4 ani pentru a-si îngriji scolioza de care suferea.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca

Cel care conduce la ora actuală Fundația Hopale sub aripa căreia se află Institutul Calot se numește Benoît Dolle și este unul dintre cei care a urmărit povestea Clarei Haskil: "Clara Haskil a ajuns la spitalul nostru în 1914, exact în momentul în care începea Primul Război Mondial. Ea suferea de o afecțiune care la vremea respectivă era un handicap – o scolioză care îi deformase coloana vertebrală. Avea 19 ani, era o fată tânără. Ea a ajuns la noi în condiții aproape dramatice deoarece trebuia să fie pusă în ghips, cea mai mare parte a corpului, cât mai mult timp cu putință. Luni întregi Clara Haskil era toată înfășurată în ghips și, deci, nu putea cânta la pian. A fost un moment greu pentru ea: talăl ei murise deja, iar în perioada în care se afla spitalizată mama, care locuia în continuare în România, a murit și ea în 1917. În momentul în care a ajuns în Franța, Clara era însoțită de unchiul ei, Avram. Acum, înainte de război, unchiul ei a obținut cetățenia austríacă. Dar, la cel moment, pe fondul războiului, Austria și Franța erau două țări inamice. Astfel că toți cetățenii imperiului austro-ungar prezenți în Franța au fost fie expulzați fie reținuți – ceea ce s-a și întâmplat cu unchiul Clarei. Așa se face că în această perioadă, Clara s-a regăsit absolut singură, aici, la Berck. Aproape complet îmbrăcată în ghips, fără să poată să cânte la pian iar în plus a trebuit să suporte tratamente extrem de dureroase. Cu siguranță, Clara Haskil rămăsese cu amintiri extrem de dureroase despre trecerea ei prin Berck".


Scriitorul belgian Serge Kribus a pus în scena, la Paris, piesa Clara Haskil- prélude et fugue în interpretarea Letitiei Casta.
Scriitorul belgian Serge Kribus a pus în scena, la Paris, piesa Clara Haskil- prélude et fugue în interpretarea Letitiei Casta.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca

După 1918, Clara Haskil s-a reîntors la pian și și-a început cariera, între cele 2 Războaie Mondiale. Impresionat de viața dar în special de felul în care a cântat la pian, scriitorul și regizorul belgian Serge Kribus a realizat o piesă de teatru despre viața Clarei Haskil iar ea a fost jucată la Paris, de Letitia Casta.

Serge Kribus: "Am întâlnit-o pe Clara Haskil, pentru că efectiv a fost o întâlnire, când am avut 16 ani. La vremea respectivă mergeam la o biblioteca pentru muzică, la mediatecă, la Bruxelles, acolo unde m-am născut și unde trăiesc, căci sunt belgian. Era perioada în care luam foarte multe discuri cu muzică pe care nu o cunoșteam deloc și o ascultam la întâmplare. Într-o zi, am dat peste un vinil de-al Clarei Haskil. L-am ales deoarece purta prenumele mamei mele. L-am luat acasă, l-am așezat să îl ascult iar instant m-a traversat o emoție puternică. De atunci nu am încetat să o tot ascult. Câțiva ani mai târziu am dat peste biografia ei, în cartea scrisă de Jérôme Spyket. De la prima pagină am fost bulversat iar când am ajuns la ultima pagină am reînceput, automat, să recitesc cartea de la bun început. Este singura dată în viața mea când am făcut așa ceva. Atunci mi-am spus că într-o zi am să scriu despre această femeie. Eram tânăr, nici nu începusem să scriu efectiv, dar știam că voi scrie despre ea. Ulterior am scris mult teatru dar niciodată despre un personaj real. Astfel că mi-a fost foarte, foarte greu să scriu despre ea. În primul rând nu doream sub nicio formă să o trădez. Era considerată drept unul dintre cei mai mari interpreți de Mozart. Dacă nu cel mai mare. Dar, nu există termen de comparație. Există pur și simplu oameni care înțeleg limbajul și ajung să îl transmită mai departe. Iar Clara Haskil era un astfel de om".


Directorul Fundatiei Hopale -Benoît Dolle, primarul localitatii Berck- Bruno Cousein, Sena Latif de la Ambasada României la Paris si directoarea ICR Paris - Doina Marian.
Directorul Fundatiei Hopale -Benoît Dolle, primarul localitatii Berck- Bruno Cousein, Sena Latif de la Ambasada României la Paris si directoarea ICR Paris - Doina Marian.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca

Pianista româncă Mara Dobrescu este impresionată de frumusețea și de modestia Clarei Haskil dar și de prietenia ce exista între Clara și Dinu Lipatti: "Da, am citit foarte mult și scrisorile lui Dinu Lipatti și ale Clarei dar și ale muzicienilor care au cunoscut-o. Am avut chiar șansa să merg la Vevey, în Elveția. Aici, Charlie Chaplin o invitase pe Clara Haskil să concerteze în salonul său. Este o prezență vie în viața oricărui pianist. Mă bucur foarte mult că a reușit, în ciuda suferinței îndurate și a vieții atât de grele. Arta ei a reușit. Este un model. Interpretez la Berck Sonata opus 110 de Beethoven și ea scrisă de un muzician cufundat în liniște. Clara Haskil a iubit foarte mult această sonată. Când s-au întâlnit în salonul prințesei Polignac, la Paris, Dinu Lipatti avea 18 ani iar Clara Haskil avea 40 de ani. Clarei i-a făcut foarte bine această întrevedere și au rămas prieteni ani de zile. Dinu Lipatti i-a arătat mereu, cu gingășie, cât de valoroasă este".


Recital de pian Mara Dobrescu, Institutul Calot, noiembrie 2022.
Recital de pian Mara Dobrescu, Institutul Calot, noiembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca

A ținut ca lumea să nu uite trecerea Clarei Haskil prin Institutul Calot, un alt român, Ion Dumitrașcu – cel care, a reușit, în acest sens, să îl sensibilizeze pe primarul localității Berck: "Cei care vor intra în spital au ocazia să afle despre trecerea Clarei Haskil pe aici. Iar prin intermediul unui QR code, vor putea obține mai multe informații despre viața ei. Este simplu de accesat pentru oricine are un telefon. Există informații în limba franceză, română, în engleză, germană și în flamandă".  

Ion Dumitrascu a avut ideea amplasarii unei placi memoriale în Institutul Calot, pentru a marca prezenta aici a pianistei Clara Haskil, Berck, 19 noiembrie 2022.
Ion Dumitrascu a avut ideea amplasarii unei placi memoriale în Institutul Calot, pentru a marca prezenta aici a pianistei Clara Haskil, Berck, 19 noiembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca