Luvrul, cel mai mare muzeu din lume, îşi restrânge numărul de vizitatori (Galerie FOTO)

În 2019, înaintea crizei Covid, au venit la muzeul Luvru aproape 10 milioane de vizitatori. «O afluenţă record care nu a fost apreciată de echipele noastre. Au fost momente de tensiune şi de îngrijorare, atât pentru securitatea vizitatorilor cât şi pentru operele expuse» spune Laurence des Cars. În interviul acordat colegilor de la revista de specialitate Journal des Arts, preşedinta muzeului Luvru, dezvăluie felul în care doreşte să amelioreze vizita turiştilor din lumea întreagă care vin la Luvru.

O ameliorare a confortului care trece printr-o reducere a numărului de vizitatori. Dacă până în vara trecută, Luvrul accepta şi 45.000 de intrări pe zi, de şase luni acest prag a fost redus la 30.000. Astfel, în condiţii mai bune de vizibilitate şi de circulaţie, Luvrul va putea primi anual între 7,5 şi 8 milioane de vizitatori.

O altă ameliorare prevăzută să intre în vigoare cât de curând este intrarea vizitatorilor. La ora actuală, Luvrul are trei intrări, cea mai importantă fiind cea de sub piramidă. «Aceasta a fost însă gândită pentru 4 milioane de vizitatori şi nu pentru 8 sau 10» spune Laurence des Cars. Preşedinta prestigioasei instituţii culturale are aşadar în vedere deschiderea unei a 4-a intrări, în partea de est a Luvrului, acolo unde se află celebra colonadă a lui Perrault, faţă în faţă cu biserica Saint-Germain l’Auxerrois.

Colonada lui Perrault, din partea esticà a Luvrului, ar putea gàzdui în curând a 4-a intrare în muzeu.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

În privinţa cifrelor, cel mai mare muzeu din lume a înregsitrat anul trecut, cu aproape 8 milioane de vitztatori, o creştere de 170% faţă de 2021, an încă marcat de epidemia de Covid. Dacă americanii au revenit în masă – aproape 20 de procente din vizitatori – publicul chinez a lipsit la apel din cauza strategiei «zero Covid» aplicată de regimul de la Beijing care interzicea până de curând, printre altele, călătoriile peste hotare. Absenţa chinezilor a fost însă compensată de o prezenţă în creştere a numărului de europeni – germani, italieni, britanici şi spanioli.

Expozitia temporarà de la Luvru intitulatà "Les choses" si consacratà naturilor moarte a atras un public numeros.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

Tabloul "Foodscape" al artistului islandez Erro.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

"Masa suprarealistà" a lui Alberto Giacometti este si ea expusà în expozitia "Les choses".

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

"Naturà moartà cu pantof vechi" de Juan Miro.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

"Camera lui Van Gogh de la Arles", una din cele trei versiuni pictate de marele artist olandez pe când se afla în sudul Frantei.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

Dacă muzeele franceze şi, în particular Luvrul, o duc bine, nu la fel de roză este situaţia sălilor de concerte şi a teatrelor franceze. În ciuda revenirii publicului, sectorul este confruntat cu mărirea costurilor energetice, a salariilor şi a diminuării ajutoarelor publice. În fapt, doar marile săli – cele cu peste 5.000 de locuri – reuşesc să facă faţă situaţiei. Cu toate că preţurile biletelor au crescut enorm, artişti şi grupuri precum Bruce Springsteen, Céline Dion, Stromae, Coldplay sau Red Hot Chili Peppers umplu foarte repede sălile de spectacole. În schimb, «sălile – de spectacole sau de teatru - cu mai puţin de o mie de locuri suferă enorm, au pierdut aproape 40% din clientelă» spune un responsabil citat de Le Monde. Explicaţia este simplă. În aceste săli, clientela este mai în vârstă deci mai fricoasă în faţa pandemiei de Covid. Pe de altă parte, creşterea preţurilor şi inflaţia îşi spun şi ele cuvântul incitându-i pe oameni să-şi rărească ieşirile la spectacole. Nu în ultimul rând, pe lângă preţurile la energie şi măririle de salarii ale artiştilor, mai toate structurile deplâng o diminuare drastică a ajutoarelor financiare pe care le primesc de la diversele colectivităţi teritoriale.