
Reportaj RFI
Record de participare la manifestaţiile din Franţa contra proiectului de reformă a pensiilor – între 1,3 şi 3,5 milioane de oameni au ieşit în stradă (Reportaj AUDIO & FOTO)
20230307_152606.jpg

La Paris, mobilizarea a fost istorică. O spun sindicatele dar şi mai toţi jurnaliştii şi observatorii prezenţi de-a lungul marşului. O maree umană a traversat sudul capitalei, uneori prin cartiere istorice precum arondismentul 6 al Parisului. Salariaţi din sectorul public dar şi angajaţi din cel privat, tineri – elevi şi studenţi - dar şi pensionari, nimeni nu a lipsit de la apel. Nici măcar vestele galbene, absente din cortegiile protestatare din ultima vreme, şi «inconturnabilii» black blocs, militanţi de extermă stângă, spărgători de profesie, veniţi doar la stricăciuni şi hărţuială cu poliţia.







O strategie care s-a soldat cu mai multe vitrine sparte şi câteva zeci de arestări. Atitudinea acestora a fost însă nesemnificativă faţă de temerile şi nemulţumirile exprimate de sutele de mii de manifestanţi paşnici. Mehdi este pompier de profesie. El se plânge că i se va cere, potrivit noului proiect de lege, să muncească doi ani suplimentari. «Ori, în meseria noastră este imposibil, nu rezistăm fizic. În plus, suntem tot mai puţin numeroşi, avem tot mai puţine mijloace dar ni se cer tot mai multe misiuni. Este inacceptabil, trebuie să spunem STOP. Suntem gata să venim săptămânal la manifestaţii» spune Mehdi.


Victoire are 19 ani şi este studentă la universitatea Nanterre. Ea spune că reforma pensiilor o priveşte pentru că se teme că «dacă acest text este adoptat, altele vor urma şi tot ei, tinerii, vor avea de suferit». In plus, a venit la manifestaţie şi ca să le apere interesele părinţilor ei, amândoi în prag de pensionare.

Am fost surprins pe parcursul marşului parizian să văd un impunător grup de studenţi la arhitectură protestând zgomotos. Am stat de vorbă cu Alexandre, student la Scoala de arhitectură Paris La Villette. «Problema este că în şcoala noastră, nu avem nici destui bani, nici personal suficient. Avem localuri vetuste şi nu avem mijloacele ca să ne adaptăm la criza ecologică şi să devenim nişte arhitecţi buni.» zice Alexandre.

Printre studenţii cei mai îngrijoraţi de reformă, doctoranzii erau majoritari. Nevoiţi să facă studii lungi, ei ştiu de pe acum că pensionarea lor va veni târziu, mult peste 64 de ani, pragul pe care vrea acum guvernul să-l impună. Ca să nu fie penalizaţi că nu au cotizat destui ani, ei vor trebui să stea în post până la 67 de ani. Mathilde este doctorandă în matematici aplicate a venit să protesteze contra reformei pensiilor dar şi «împotriva unei politici care reduce drepturile sociale şi dezmembrează serviciile publice. Si la nivelul democraţiei, sunt ceva probleme în ţara asta. Am impresia că nu mai există spirit democratic cu politica dusă de actualul guvern» e de părere Mathilde.

Încurajaţi de cifrele prezenţei la cele peste 260 de marşuri organizate marţi în toată Franţa, principalele 8 sindicate franceze au anunţat déjà două noi zile de greve şi manifestaţii : sâmbătă 11 martie şi miercuri 15 martie. De asemenea, liderii sindicali cer într-o scrisoare deschisă să fie primiţi de urgenţă în audienţă de preşedintele Republicii. Un apel la care e puţin probabil ca Emmanuel Macron să răspundă favorabil. Poziţia inflexibiliă a executivului riscă să aţâţe însă şi mai mult spiritele în următoarele săptămâni.

