
Reportaj RFI
Scrisoarea de la Louis de Funès, fotografii și note muzicale: Vladimir Cosma, un copil de-al lui Stalin își publică Memoriile
compozitorul_franco-roman_vladimir_cosma_in_cadrul_unei_sesiuni_de_dedicatii_cu_ocazia_lansarii_volumului_de_memorii_festival_du_livre_de_paris_22_aprilie_2023.

Vladimir Cosma a plecat din România la 22 de ani iar în Franța a reușit să își construiască o carieră impresionantă. A contat foarte mult întâlnirea cu cineastul Yves Robert care, l-a lansat în creația de muzică de film, mai exact odată cu filmul "Alexandre le Bienheureux".
De atunci, Vladimir Cosma a lucrat cu cei mai mari realizatori francezi de film: Gérard Oury, Francis Veber, Claude Zidi, Claude Pinoteau, Ettore Scola, Yves Boisset.
Iar acum, la 82 de ani, pentru prima dată, artistul franco-român și-a rebobinat viața, cariera, destinul impregnat de muzică "apropiată de public și genială în același timp".
Compozitorul franco-român Vladimir Cosma a obținut 2 premii Césars pentru Cea mai bună muzică de Film – pentru Diva (1982) și Le Bal (1984), numeroase discuri de aur și de platină precum și premii peste premii pentru Cea mai bună muzică pentru televiziune.

Pentru producțiile sale, Vladimir Cosma a fost recompensat în Germania, Japonia, Anglia, Elveția, Belgia, Italia, Olanda și bineînțeles în Franța.
Compozitorul Vladimir Cosma: "Am plecat din România în 1962, la voința tatălui meu care își făcuse studiile când a fost mic în Franța, la Lycée Janson de Sailly . Câțiva ani mai târziu, tatăl lui, deci bunicul meu a murit în România. Astfel că tata a plecat în România la înmormântare, împreună cu mama mea care era însărcinată cu mine. Totul se întâmpla în 1939. Când a dorit să se întoarcă, a izbucnit războiul și a fost obligat să rămână în România unde, și-a făcut o carieră impresionantă. A fost dirijor, pianist și directorul orchestrei Electrecord. Dar, toată viața sa a dorit să revină în Franța și mai ales pentru ca fiul său să își facă cariera muzicală în Franța. Din acest motiv am plecat. Nu am plecat dintr-un sentiment de anti-românism ori de anti-comunism. Așa au fost evenimentele vieții".
RFI: De altfel întreaga familie a fost una de muzicieni.
Compozitorul Vladimir Cosma: "Așa este. Tatăl meu a fost, unchiul și mama la fel".
RFI: Când vă gândiți la România la ce vă gândiți?
Compozitorul Vladimir Cosma : "Îmi aduc aminte de copilăria mea. Am trăit acolo până la vârsta de 22 de ani, deci de o mare parte din viața mea. Acolo am făcut școala primară, liceul, Conservatorul. Toate acestea au fost și sunt mereu prezente, nu s-au rupt din memoria mea".
RFI: Există vreun miros de care vă aduceți aminte când vorbiți de România?
Compozitorul Vladimir Cosma: "De mirosul de tei".
RFI: De cozonac?
Compozitorul Vladimir Cosma: "Şi de cozonac dar depinde cine-l face. Cozonacul făcut de mama mea era foarte bun".
RFI: Cu ce ați plecat din România ?
Compozitorul Vladimir Cosma: "Ca să plec din țară, înțelegerea era să lichidez totul și să plec într-o săptămână. De urgență. Așa a fost acordul cu oficialitățile românești pentru ca să pot să plec. Am luat ce era esențial: am luat 2 caiete enorme de muzică. Spun enorme deoarece erau și sunt groase, cartonate. Sunt 2 caiete muzicale în care marcam toate ideile muzicale de când eram mic. Ideea lor mi-a dat-o un fost profesor care mi-a spus să nu îmi trec ideile muzicale pe voi volante ci pe caiete groase, pentru ca să nu le pierd. A fost un sfat important căci și acum le mai am. Apoi, am plecat cu vioara mea. Instrumentul pe care am putut să îl iau cu mine. M-a ajutat foarte mult vioara mea căci am putut să dau concerte în Occident, în lumea întreagă și mi-a dat posibilitatea să îmi câștig existența cu ea".
RFI: Le mai aveți? Mai adăugați și acum în aceste caiete?
Compozitorul Vladimir Cosma: "Le am și adaug în ele mereu. Sunt caiete groase. Sunt mii și mii de motive pe care cam jumătate le-am exploatat dar mai rămân din ele. Este ca o comoară de război".
RFI: Care a fost relația cu celebrul actor Louis de Funès?
Compozitorul Vladimir Cosma: "Era o relație de stimă enormă pe care o aveam, de mic copil, încă din România. Pentru că îl apreciam enorm. Cum apărea un film cu el în România eu mergeam să îl văd de 10 ori, pentru ca să văd mimica și expresiile lui. Erau unice. Nu era încă celebru dar eu îl apreciam deja. Nu am visat vreodată că voi colabora și că voi scrie muzică pentru el. Momentul a venit cu ocazia filmului Les Aventures de Rabbi Jacob / Aventurile Rabinului Jacob, cred că a fost al treilea meu film. Mi-a dat ocazia să îl cunosc și să colaborez cu el și pentru alte filme în care el a jucat. De altfel, acest volum de Memorii îl deschid cu o scrisoare pe care Louis de Funès mi-a scris-o pentru a-mi mulțumi și pentru a mă felicita, la apariția acestui film. O scrisoare care m-a impresionat și m-a emoționat foarte mult".
