Mitul Eiffel la Grand Hotel Traian din Iași

Pentru a afla povestea istoriei acestui hotel, am stat de vorbă cu cercetătorul Alexandru Istate de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi.

Alxandru Istrate: “Ridicarea hotelului Traian, într-o primă fază, a fost gândit ca teatru național pentru orașul Iași, implicit pentru regiunea Moldovei. A fost cea mai importantă  realizare arhitecturală din această zonă, până la construirea Universității și a Teatrului Național. Scarlat Pastia, primar al Iașiului și un om cu înclinații artistice evidente a dorit să pună la dispoziția ieșenilor o locație în concordanță cu noile trenduri arhitecturale din Europa. În proiectul inițial, sala de spectacole avea undeva la 500 de locuri. În jur, urmau să fie amenajate grădini publice, spații de relaxare. Din cauza unor probleme financiare, Scarlat Pastia a schimbat destinația clădirii, în hotel. Dar nu unul oarecare, doarea să fie cel mai frumos din țară. Iar cei care i-au trecut pragul la inaugurare, l-au etichetat ca fiind cel mai frumos din țară".

De ce este inedit Grand Hotel Traian?

Arhitectul Tiberiu Teodor Stanciu este asistent la Facultatea de Arhitectură din Iași: "Era o clădire rezistentă la seism deoarece avea coloane din fontă, rezistente la compresiune și grinzi din oțel care lucrau foarte bine cu forțele de întindere. Clădirea era una performantă în ceea ce privește rezistența la seism.

Dintre personalitățile marcante care s-au perindat în acest hotel îi putem enumera pe scriitorii Mihai Eminescu și Ion Creangă care se aflau aici în 1884 la celebrarea a 100 de ani de la Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan. De asemenea, Ion Luca Caragiale a citit în acest hotel, pentru prima dată, opera sa “O scrisoare pierdută” pentru ca mai apoi să o publice în 1885. Iar astăzi este una dintre cele mai jucate comedii de pe scena teatrului românesc".

Cum a făcut istorie acest hotel?

Vasile Pușcașu, proprietarul Grand Hotel Traian: "Hotelul apare în prim plan în toate acțiunile majore care au avut loc în Iași, aici se întâlneau mulți poeți de la acea vreme: spre exemplu Mihai Eminescu. Au fost președinți de stat, cam toți președinții Românei s-au cazat aici, la fel și regele Ferdinand și regele Carol I au locuit aici pe perioade scurte. În perioada Primului Război Mondial când nemții au cucerit Muntenia, Bucureștiul, s-au mutat cu întregul Guvern la Iași. A funcționat și locuit în Grand Hotel Traian. Hotelul a traversat perioada comunistă iar aici venea atunci președintele de atunci, Nicolae Ceaușescu". 

Grand Hotel Traian a fost clasat monument istoric în anul 2015.

Vasile Pușcașu explică faptul că hotelul său “este un imobil protejat de stat, nu se pot face anumite modificări de structură și de rezistență sub nicio formă iar pentru anumite lucrări ușoare este nevoie de avizul Direcției de Cultură. Spre exemplu, nu putem schimba forma ușilor, a geamurilor. Ideea este de a se proteja imobilul tocmai pentru că se consideră că este o lucrare de artă a unui mare arhitect francez, Gustave Eiffel și este un obiectiv unde s-a scris istorie și unde se găsește o istorie autentică a României. Atât timp cât imobilul are o activitate comercială, clădirea nu beneficiază de scutiri de taxe".

Există o plăcuță lângă hotelul Traian, amplasată de Primăria Iași pe care apare numele inginerului Fragneau, elev al marelui constructor Gustave Eiffel și care și-a pus semnătura pe unele schițe ale hotelului. 

Placuta se afla lânga Hotelul Traian, în Piata Unirii si a fost asezata aici de Primarie.

Sursa imaginii: 

Cristina Teaca

Marius Chelcu este cercetător, la Academia Română, filiala Iași și a căutat și el, fără succes în arhiva Academiei un document care să ateste că hotelul a fost realizat de inginerul francez Gustave Eiffel.

Marius Chelcu: "Cei care au rescris istoria orașului Iași după 1990, au căutat să vadă ce construcții pe structură metalică există în Iași și au început să i le atribuie lui Gustave Eiffel fără să aibă prea multe probe. Pentru Hotelul Traian s-a spus că Gustave Eiffel a acceptat comanda oferită de primul proprietar al hotelului, Scarlat Pastia, primar și consilier local, în perioada în care era realizat Podul de la Ungheni. Aceasta este singura legătură care ar putea să existe.

A fost o perioadă în care arhitecții francezi au fost foarte prezenți în România. Încă de la sosirea regelui Carol I. El a fost însoțit de mulți arhitecți francezi.

O probă că de fapt, cel care a fost inginer al acestui hotel, dar nu provenea de la Paris ci de la București, este semnătura găsită pe un plan al fațadelor și al etajelor hotelului. Semnează inginerului Fragneau. Dar biroul nu este la Paris ci la București.

Este bine ca în acest moment de recapitulare, în care ne uităm​ ce și cât i se atribuie lui Gustave Eiffel, e bine să cernem lucrurile, mitul de realitate, pe baza dovezilor".

Un alt panou turistic de lânga hotel spune povestea hotelului si atribuie lucrarea inginerului francez Gustave Eiffel.

Sursa imaginii: 

Cristina Teaca

RFI îl omagiază în 2023 pe inginerul, constructorul, antreprenorul Gustave Eiffel, cu ocazia trecerii a 100 de ani de la decesul său. El a ramas cunoscut în întreaga lume, pentru munca sa: pentru celebrul Turn Eiffel din Paris, pentru Statuia Libertatii, Gara Nyugati din Budapesta, pentru Podul Maria Pia din Portugalia, Viaductul Garabit din Franta, pentru ecluzele Canalului Panama.

Există însă și lucrări ce îi sunt atribuite dar fără să existe dovezi în acest sens, după cum observă organismul care ține evidența tuturor operelor care au fost realizate sub semnătura lui Gustave Eiffel – Asociația Urmașilor lui Gustave Eiffel, cu sediul în Paris. Din asociație fac parte urmașii lui Gustave Eiffel dar și experți în lucrările marelui constructor și arhitecți.