Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cetatea internaţională a limbii franceze (Reportaj FOTO & AUDIO)

ordonanta.jpg

Ordonanta din 1539 semnatà de regele Francisc I la Villers-Cotterêts, pentru a impune limba francezà în administratie si justitie.
Ordonanta din 1539 semnatà de regele Francisc I la Villers-Cotterêts, pentru a impune limba francezà în administratie si justitie.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a inaugurat luni «Cetatea internaţională a limbii franceze». Aflat la 80 km nord de Paris, castelul care o găzduieşte era locul de vilegiatură a regelului Francisc I. În 1539, monarhul a semnat acolo ordonanţa care avea să impună limba franceză drept limba administraţiei şi a justiţiei din întregul regat.

Castelul de la Villers-Cotterêts, construcţie renascentistă de mare calitate, a avut o istorie zbuciumată. Mai întâi loc de vilegiatură al regilor care veneau acolo ca să vâneze în superba şi uriaşa pădure Retz, castelul a fost treptat delăsat. Mai întâi de monarhie, apoi de Republică.

Devenit rând pe rând spital, adăpost pentru săraci şi casă de bătrâni, castelul este definitiv închis şi abandonat în 2014. Trei ani mai târziu, odată ales preşedinte al Republicii, Emmanuel Macron decide să-l dea pe mâna instituţiei Monumentelor istorice naţionale. Mai întâi pentru renovare – superba capelă regală a fost reabilitată de atelierele Enache sub îndrumarea restauratoarei Maria Enache, de origine română – pentru a fi apoi transformat în «Cetate internaţională a limbii franceze.» Precizăm că în localitatea Villers-Cotterêts s-a născut marele scriitor francez Alexandre Dumas.

Statuia lui Alexandre Dumas dominà piata centralà din Villers-Cotterêts.
Statuia lui Alexandre Dumas dominà piata centralà din Villers-Cotterêts.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

De ce era nevoie de o astfel de «cetate» ne spune Paul Rondin, directorul Cetăţii internaţionale a limbii franceze. El ia ca pretext ordonanţa din 1539, promulgată de Francisc I al Franţei. «Aceasta impunea franceza ca limbă a administraţiei şi a justiţiei. Altfel spus, a fost un principiu al egalităţii şi nicidecum dorinţa de a strivi limbile regionale. Dimpotrivă, franceza devenea o limbă alături de alte limbi. Am dezvoltat această idee pentru a realiza o cetate în care putem vorbi şi arăta toate limbile franceze şi toate culturile francofone» afirmă directorul instituţiei

Cetatea internaţională a limbii franceze propune un parcurs ludic şi educativ, destinat atât celor mici cât şi părinţilor şi bunicilor lor. Compus din 15 săli distribuite în trei secţiuni, parcursul permanent expune peste 60 de dispozitive de mediere şi 150 de opere, obiecte şi documente.


Sursa imaginii: 
Vasile Damian


Sursa imaginii: 
Vasile Damian

«Parcursul permanent, care povesteşte aventura limbii franceze, a fost inventat de contribuitori din întreaga lume a francofoniei. Cetatea va fi internaţională pentru că aici vom găzdui artişti ce vor încarna francofonia. Avem o programare extraordinară care de-a lungul anului va propune spectacole de teatru, de dans, de muzică, de rap care toate se joacă cu limba franceză sau cu limbile franceze» ne spune Paul Rondin.

În prima parte, vizitatorul este invitat să «călătorească» într-o «limbă a lumii» care este deci franceza. Descoperim universul limbii franceze, diversele sale forme de expresie – orale sau scrise – dar şi cum s-a difuzat ea pe diversele continente şi ce raporturi întreţine limba franceză cu restul lumii.

Regele Francisc I a impus, prin ordonanta din 1539, folosirea limbii franceze în administratie si justitie.
Regele Francisc I a impus, prin ordonanta din 1539, folosirea limbii franceze în administratie si justitie.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

«În ceea ce priveşte limba română, o anumită latinitate a ei face că franceza este mai uşor de adoptat. Românii au adoptat aşadar franceza, nu li s-a impus deloc. Mulţi au ales să păstreze această limbă» explică directorul Paul Rondin.

În partea a doua a parcursului ni se propune să explorăm funcţionarea limbii, cum şi-a constituit ea vocabularul şi cum au evoluat diferitele sale pronunţii. O spectaculoasă proiecţie pe 360°, în interiorul unei cupole, ne prezintă voiajul cuvintelor până la limba franceză. În aceeaşi secţiune, un dispozitiv sonor ne permite să ascultăm voci din trecut, reconstituite graţie inteligenţiei artificiale. Ioana d’Arc, Francisc I sau Alexandre Dumas sunt numai câteva din vocile reînviate.

"Cerul lexical" deasupra curtii interioare a Cetàtii internationale a limbii franceze.
"Cerul lexical" deasupra curtii interioare a Cetàtii internationale a limbii franceze.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

În fine, în a treia şi ultimă secţiune, parcursul permanent al Cetăţii internaţionale a limbii franceze arată cum franceza a fost şi este o afacere de stat, cum limba a devenit instrument politic al naţiunii franceze. Totodată, dacă franceza este singura limbă oficială a Franţei, în hexagon coabitează şi sunt recunoscute alte peste 70 de limbi regionale.


Sursa imaginii: 
Vasile Damian

Capela regalà a castelului de la Vilers-Cotterêts a fost restauratà de "Ateliers Enache" sub îndrumarea Mariei Enache.
Capela regalà a castelului de la Vilers-Cotterêts a fost restauratà de "Ateliers Enache" sub îndrumarea Mariei Enache.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

O placà aminteste locul unde a fost semnatà ordonanta din 1539.
O placà aminteste locul unde a fost semnatà ordonanta din 1539.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian
 
Cetatea internaţională a limbii franceze