
Reportaj RFI
Cetatea internaţională a limbii franceze (Reportaj FOTO & AUDIO)
ordonanta.jpg

Castelul de la Villers-Cotterêts, construcţie renascentistă de mare calitate, a avut o istorie zbuciumată. Mai întâi loc de vilegiatură al regilor care veneau acolo ca să vâneze în superba şi uriaşa pădure Retz, castelul a fost treptat delăsat. Mai întâi de monarhie, apoi de Republică.
Devenit rând pe rând spital, adăpost pentru săraci şi casă de bătrâni, castelul este definitiv închis şi abandonat în 2014. Trei ani mai târziu, odată ales preşedinte al Republicii, Emmanuel Macron decide să-l dea pe mâna instituţiei Monumentelor istorice naţionale. Mai întâi pentru renovare – superba capelă regală a fost reabilitată de atelierele Enache sub îndrumarea restauratoarei Maria Enache, de origine română – pentru a fi apoi transformat în «Cetate internaţională a limbii franceze.» Precizăm că în localitatea Villers-Cotterêts s-a născut marele scriitor francez Alexandre Dumas.

De ce era nevoie de o astfel de «cetate» ne spune Paul Rondin, directorul Cetăţii internaţionale a limbii franceze. El ia ca pretext ordonanţa din 1539, promulgată de Francisc I al Franţei. «Aceasta impunea franceza ca limbă a administraţiei şi a justiţiei. Altfel spus, a fost un principiu al egalităţii şi nicidecum dorinţa de a strivi limbile regionale. Dimpotrivă, franceza devenea o limbă alături de alte limbi. Am dezvoltat această idee pentru a realiza o cetate în care putem vorbi şi arăta toate limbile franceze şi toate culturile francofone» afirmă directorul instituţiei
Cetatea internaţională a limbii franceze propune un parcurs ludic şi educativ, destinat atât celor mici cât şi părinţilor şi bunicilor lor. Compus din 15 săli distribuite în trei secţiuni, parcursul permanent expune peste 60 de dispozitive de mediere şi 150 de opere, obiecte şi documente.


«Parcursul permanent, care povesteşte aventura limbii franceze, a fost inventat de contribuitori din întreaga lume a francofoniei. Cetatea va fi internaţională pentru că aici vom găzdui artişti ce vor încarna francofonia. Avem o programare extraordinară care de-a lungul anului va propune spectacole de teatru, de dans, de muzică, de rap care toate se joacă cu limba franceză sau cu limbile franceze» ne spune Paul Rondin.
În prima parte, vizitatorul este invitat să «călătorească» într-o «limbă a lumii» care este deci franceza. Descoperim universul limbii franceze, diversele sale forme de expresie – orale sau scrise – dar şi cum s-a difuzat ea pe diversele continente şi ce raporturi întreţine limba franceză cu restul lumii.

«În ceea ce priveşte limba română, o anumită latinitate a ei face că franceza este mai uşor de adoptat. Românii au adoptat aşadar franceza, nu li s-a impus deloc. Mulţi au ales să păstreze această limbă» explică directorul Paul Rondin.
În partea a doua a parcursului ni se propune să explorăm funcţionarea limbii, cum şi-a constituit ea vocabularul şi cum au evoluat diferitele sale pronunţii. O spectaculoasă proiecţie pe 360°, în interiorul unei cupole, ne prezintă voiajul cuvintelor până la limba franceză. În aceeaşi secţiune, un dispozitiv sonor ne permite să ascultăm voci din trecut, reconstituite graţie inteligenţiei artificiale. Ioana d’Arc, Francisc I sau Alexandre Dumas sunt numai câteva din vocile reînviate.

În fine, în a treia şi ultimă secţiune, parcursul permanent al Cetăţii internaţionale a limbii franceze arată cum franceza a fost şi este o afacere de stat, cum limba a devenit instrument politic al naţiunii franceze. Totodată, dacă franceza este singura limbă oficială a Franţei, în hexagon coabitează şi sunt recunoscute alte peste 70 de limbi regionale.


