Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bosnia Herţegovina. Reforma din sănătate fără date exacte

Emisiunea de astăzi, în care discutăm despre unele dintre probleme sistemului public de sănătate din Bosnia Herţegovina, face parte din proiectul „Temoins du Monde”, care include 30 de reportaje din 10 ţări învecinate României sau aproape de aceasta – Albania, Kosovo, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia, Georgia, Moldova şi Ucraina. 

Astăzi discutăm despre problemele sistemului public de sănătate din Bosnia Herţegovina. O ţară apărută relativ recent, după destrămarea Iugoslaviei, o ţară în care de fapt există trei state, fiecare cu propria conducere. O ţară fără stat, după cum mi-au spus de multe ori cei cu care am vorbit în Bosnia Herţegovina.

Ascultă varianta audio

Un documentar de Cătălin Lenţa

AscultăDownload

O ţară împărţită după criterii etnice, iar reprezentanţii etniilor de cele mai multe ori doar mimează dialogul. O ţară în care există puţine iniţiative acceptate de la nivel central, de multe ori acestea fiind contestate sau chiar boicotate. În plus, o ţară cu mari probleme economice, o ţară în care în oraşe încă se văd destul de bine urmele războiului, o ţară în care proiectilele şi minele rămase din conflict sunt probabil mai numeroase decât locuitorii. O ţară în care autorităţile acum se ocupă de adunarea datelor din domeniul sănătăţii după criterii moderne, o ţară în care încă nu se prea ştie exact numărul celor care suferă de o boală sau alta. Mai multe date par a avea organizaţiile internaţionale din domeniu.Foto: Cristi Popescu

De exemplu, în 2010, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat rezultatele unor sondaje de sănătate desfăşurate în 2008 şi 2009. Bosnia şi Herţegovina şi Croaţia au fost ambele incluse pe lista primelor 10 cele mai supraponderale populaţii din lume în ultimul deceniu. Bosnia - Herţegovina s-a clasat pe poziţia a şasea, datele arătând că 63% din cetăţeni sunt supra-ponderali. Croaţia s-a clasat a noua, cu 61,4%.

Potrivit unui studiu al Institutului pentru Sănătate Publică din Bosnia şi Herţegovina, obiceiurile alimentare ale cetăţenilor ţării sunt nepotrivite: doar un sfert din populaţie consumă zilnic fructe şi/sau legume. Şi numai 15% din populaţie face exerciţii fizice măcar o dată pe săptămână. Iar astea sunt problemele cele mai vizibile, care pot fi văzute cu ochiul liber. Aşa că în ultima vreme, în perspectiva unei integrări, cândva, în Uniunea Europeană, au apărut mai multe programe cu finanţare internaţională pentru a repara câte ceva în sistemul public de sănătate.Foto: Cristi Popescu

Astfel, Comisia Europeană desfăşoară mai multe activităţi, scopurile declarate putând fi împărţite în trei mari categorii: reducerea mortalităţii infantile; îmbunătăţirea sănătăţii maternale şi combaterea bolilor infecţioase. Uniunea Europeană a lansat, printre altele, un proiect de consolidare a serviciilor publice care se ocupă de problemele de sănătate din Bosnia şi Herţegovina. Proiectul, care a început în decembrie 2011 şi se va încheia în decembrie 2013, va sprijini reformele de sanatate din Bosnia şi Herţegovina, prin armonizarea legislaţiei care priveşte sănătatea publică cu directivele şi regulamentele uniunii.

Suntem aici pentru a cerceta, pentru a strânge mai multe date, şi pentru a dezvolta activităţi care privesc trei domenii. Primele două sunt legate de bolile infecţioase contagioase. Unul este despre îmbunătăţirea capacităţii de comunicare în acest domeniu, al bolilor infecţioase, lucru care să permită ţării, autorităţilor, să adopte cele mai potrivite măsuri de luptă. Al doilea are legătură cu standardele internaţionale în domeniu, cu modul în care Bosnia Herţegovina anunţă şi comunică problemele care apar în acest domeniu. E vorba şi despre problemele medicale care ar putea trece peste graniţă, care ar putea afecta statele învecinate şi nu numai. Al treilea domeniu de activitate urmăreşte stabilirea unui registru naţional al sănătăţii”, explică Martin Rusnak, şeful acestui proiect al Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina. Martin Rusnak nici măcar nu e localnic, e medic şi profesor la universtatea Trnava din Slovacia. Are experienţă în domeniul sănătăţii publice, în sistemele informatice de cercetare, de sănătate şi medicale, statistici, modelare, management de proiect, aplicaţii informatice şi în organizarea sistemelor naţionale de informare. Până a ajuns să conducă acest proiect în Bosnia şi Herţegovina, Martin Rusnak a fost implicat în proiecte privind managementul traumatismelor cerebrale severe în 8 ţări ale Uniunii Europene, în Statele Unite, alte proiecte regionale în Europa Centrală şi de Est şi în spaţiul ex-sovietic. Medicul Rusnak îmi spune că şi în Bosnia şi Herţegovina a găsit aceeaşi problemă ca în mai toate ţările din regiune – o lipsă cronică a datelor exacte.

De multe ori, autorităţile locale sunt tentate să ascundă oarecum adevărul, să cosmetizeze situaţia, pentru a da mai bine în faţa organismelor internaţionale. Numai că problemele rămân, îmi explică medicul Martin Rusnak, iar pericolul în domeniul sănătăţii nu dispare, ba chiar din contră, trece şi în alte ţări învecinate.

Aşa că în proiectul de acum, Uniunea Europeană vrea să se asigure că Bosnia şi Herţegovina e în stare să ţină sub control eventualele probleme din sănătate. Din documentele care fundamentează proiectul, reiese că activităţile planificate sunt organizate pe mai multe domenii. E vorba de consolidarea instituţională şi a capacităţii sistemelor de sănătate publică din Bosnia şi Herţegovina în scopul de a spori capacitatea de răspuns la ameninţările la adresa sănătăţii publice, indiferent că e vorba de pandemii, bio terorism sau chiar dezastre naturale. În plus, pentru că lipseşte centralizarea datelor, proiectul de ocupă de consolidarea şi îmbunătăţirea evaluării stării generale de sănătate a populaţiei şi de eficientizarea sistemului de raportare privind bolile transmisibile.

„În toată lumea, nu numai aici, în Bosnia, când ai de a face cu statistica, constaţi că datele nu sunt sută la sută corecte. Nu numai în sănătate sau probleme sociale, ci chiar şi în economie. Iar problema bolilor infecţioase nu e una localizată, e una generală, despre care vorbim în toată Uniunea Europeană. Totul pleacă de la faptul că cei bolnavi ar putea să nu ştie că suferă de o afecţiune sau alta. Iar când se duc la medic, doctorul ar putea să fie în stare sau nu să pună un diagnostic exact”, explică Martin Rusnak, şeful proiectului Uniunii Europene. Aşa cum spuneam, unul dintre scopurile acţiunii este îmbunătăţirea sistemului naţional de raportare. Pentru că, aşa cum spune Martin Rusnak, problema la nivel general nu e rezolvată dacă nu e şi cunoscută:

Chiar dacă există suspiciunea că persoana care a ajuns la medic poate avea o boală infecţioasă, cauzată de o bacterie sau un virus, de exemplu, problema ar putea să nu fie raportată mai departe, la autorităţile centrale. Iar când totuşi datele ajung la cei care pot lua o decizie, se pune întrebarea când e mai potrivit să intervină? Ajunge un singur caz pentru a pune lucrurile în mişcare, sau ai nevoie de zece ori o sută de cazuri sau chiar o mie pentru a face ceva? Chestiunile acestea sunt de altfel dezbătute nu numai aici, în Bosnia, ci peste tot în lume”, spune medicul Martin Rusnak. Proiectul de acum, care costă un milion şi două sute de mii de euro, continuă de fapt acţiuni anterioare, la fel de costisitoare, şi va face legătura cu alte proiecte în curs de desfăşurare pentru reforma în sănătate, precum şi cu  activităţi complementare ale altor organizaţii internaţionale. Numit „Sănătate Publică, Reforma II”, proiectul pleacă de la recunoaşterea nevoii de a oferi o mai bună protecţie împotriva bolilor transmisibile printr-o monitorizare eficientă şi îmbunătăţirea sistemului de evaluare, astfel încât informaţiile adunate să şi permită răspunsuri pe măsură.Foto: Cristi Popescu

Fosta Yugoslavie avea un foarte bun sistem de medicină socială şi în domeniul epidemiologiei. Nu a trecut chiar aşa de mult timp, astfel că mulţi dintre cei care au fost formaţi în acesl sistem au rămas, încă mai activează. Sunt epidemiologi, lucrează în medicina socială, adică sunt medici de familie. Mulţi au funcţii de conducere, sunt bine pregătiţi. Întrebarea e dacă pregătirea lor este cea mai potrivită pentru problemele cu care se confruntă acum lumea. Dar asta e o problemă cu care se confruntă toată Europa. Aşa că noi suntem aici pentru a da sfaturi, să-i învăţăm pe cei responsabili în domeniu care ar putea fi următorii paşi pentru îmbunătăţirea sistemului, care, la un anumit nivel, funcţionează”, se arată conciliant medicul Martin Rusnak. Produsul final al acestui proiect european, care interacţionează şi cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, trebuie să ofere un bun exemplu de cooperare internaţională în domeniul sistemelor de avertizare timpurie şi al reglementărilor sanitare internaţionale.

După adunarea cifrelor şi prelucrarea lor statistică, chiar cu scăpările de rigoare, datele din registrele naţionale de sănătate vor fi baza pentru viitoare strategii de durată în sănătatea din Bosnia şi Herţegovina, parte a reformei sectorului de sănătate. Proiectul analizează acum lacunele din sistemul public, iar cei care lucrează la el vor pune la punct şi apoi vor aplica un plan eficient de a consolida utilizarea informaţiilor adunate. Acest lucru va permite exploatarea corectă a datelor, care vor fi introduse într-un sistem statistic naţional, punerea acestuia la punct fiind o pre-condiţie pentru stabilirea şi aplicarea unor strategii eficiente pentru a controla răspândirea ameninţărilor la sănătatea publică. E o chestiune esenţială nu numai pentru populaţia din Bosnia şi Herţegovina, ci şi pentru pentru sănătatea publică internaţională, acesta fiind obiectivul principal al Regulamentului Sanitar Internaţional.

„Din informările primite, după ce am curăţat şi ordonat datele, am constatat o creştere a numărului cazurilor de boli infecţioase, de exemplu cele gastro-intestinale, provocate de Salmonella. Apoi a fost nevoie să facem o interpretare a acestor date, în funcţiile de evoluţiile sezoniere. E o problemă generală, în toată lumea. În cazul altor boli infecţioase, vorbim de o scădere a numărului de cazuri”, explică situaţia din Bosnia şi Herţegovina medicul epidemiologist Venanzio Vella, care lucrează în cadrul aceluiaşi proiect european. Vorbind de Salmonella, o chestiune legată de alimentaţie, l-am întrebat pe medicul Venanzio Vella dacă în Bosnia a constatat o creştere a numărului de infecţii în acest domeniu:

„Nu, nu există un trend crescător. Cazurile nu sunt foarte frecvente. Situaţia, în general, e legată de cazuri individuale, nu există o tendinţă care să ne alarmeze. Ideea e să verificăm această situaţie, să constatăm dacă şi când apare un număr de cazuri mai mare, şi apoi imediat să investigăm cauzele. Aşa că pentru moment, din punct de vedere epidemiologic, în Bosnia  nu găseşti diferenţe prea mari faţă de alte ţări. Problema e că uneori diagnosticele pot fi diferite, iar asta afectează profilul epidemiologic al statului. Cât priveşte alte boli, Bosnia nu stă tocmai rău. De exemplu, scade numărul cazurilor de tuberculoză, ceea ce e un semn bun”, spune medicul Venanzio Vella. Beneficiarul acestui proiect cu bani europeni este Ministerul Afacerilor Civile din Bosnia şi Herţegovina. De asemenea, rezultatele vor folosi şi altor parteneri în proiect, aşa cum sunt Ministerul Federal al Sănătăţii, Ministerul Sănătăţii şi Bunăstării Sociale din Republica Srpska, precum şi Departamentului pentru Sănătate din cantonul Brcko, dar şi diverselor instituţii care se ocupă de statistică. Până la final însă mai e mult, iar problemele întâmpinate nu ţin numai de domeniul medical. Uneori e mai greu să te descurci cu autorităţile, care pot privi cu oarecare reticenţă supravegherea şi intervenţia internaţională.

„Am o experienţă în multe, multe proiecte în numeroase ţări. Nu numai în Europa, ci şi în afara continentului şi vreau să vă spun că oriunde birocraţii sunt birocraţi. Am lucrat în Austria pentru mai mult de zece ani, iar birocraţii erau acolo. Ba chiar şi la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de la Geneva. Birocraţii au propria lor agendă, au propriile lor metode de a lupta cu problemele. În această ţară este exact acelaşi lucru. Au propriile lor priorităţi, au moduri de abordare personale, au afinităţi politice. Ceea ce le cerem e să fie mai cooperanţi”,  spune medicul Martin Rusnak. Iar interferenţa politicienilor în diferite proiecte, cum este şi acesta al Uniunii Europene, nu face decât să complice lucrurile. Mai ales că reforma sistemului de sănătate în Bosnia şi Herţegovina a fost mult întârziată şi complicată de războiul din 1992-1995. În afară de costurile imense, războiul a distrus cea mai mare parte a infrastructurii din domeniul sănătăţii. De altfel, nici măcar la aproape douăzeci de ani de la terminarea războiului nu e greu să îţi dai seama că ţara a trecut prin lupte. Iar asta se vede foarte uşor chiar în capitala Sarajevo. În alte localităţi, mai ales în cele din nordul Bosniei – Herţegovina, situaţia e şi mai rea. Problema principală nu ar fi lipsa banilor sau a bunelor intenţii, ci separarea etnică omni-prezentă. Într-o ţară cu trei guverne e greu să faci o reformă unitară, chiar şi în domeniul sănătăţii.Foto: Cristi Popescu

Un documentar de Cătălin Lenţa