Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ouagadougou, Burkina Faso

Ziua 105 : duminică 23 septembrie.

N-am mai scris demult. Am avut o perioadă destul de plină, dar fără întâmplări spectaculoase.

Pe 10 septembrie au plecat Tony și Sheena. Am mers dimineață la ei, înainte să plece, ca să-mi mai iau o dată rămas bun, dar și fiindcă am vrut să iau motocicleta pe care o folosise Sheena. Ne-am emoționat puțin la plecare, ei au stat doi ani în Bolga și acum plecau din casa care a devenit a lor în timpul  acesta. Motocicleta mea, pe care m-am obișnuit să o conduc, are oglinzile retrovizoare prea apropiate. Cea pe care am luat-o să o încerc e tot o motocicletă de teren accidentat, Yamaha DT 125.

E albă, ceva mai ușoară decât Lifan-ul meu roșu, are oglinzile mai largi și pot să văd mai bine cine vine din spate. Nu are buton de pornire automată, așa că trebuie să o pornesc de fiecare dată cu kick-start, adică să apăs cu piciorul pârghia care e special pentru asta, ceea ce e puțin neplăcut. Dar motorul, în doi timpi, e mai puternic decât la cealaltă și atunci când accelerez în viteza a doua sau a treia, trebuie să mă țin bine de ghidon ca să nu fugă motocicleta de sub mine. Îmi place tot mai mult, așa că am renunțat la Lifan, folosesc Yamaha DT și sunt foarte mândru de ea. Am avut niște pene de cauciuc și am văzut cum se poate petici camera fără să se ia roata de pe motocicletă.

Iar în timp ce așteptam, am fotografiat un copil care s-a urcat pe o vacă doar ca să-i fac eu poze :)

 

 

 

 

 

 

 

Pe 14 septembrie am avut o sesiune importantă de planificare cu Inspectoratul Școlar. De fapt, a fost planificarea lor facilitată de Link și de Damien, din partea VSO. Pentru doar a doua oară în istoria lor, cei de la inspectorat au făcut o planificare a activitaţilor pentru un întreg trimestru, ținând cont și de activitățile ONG-urilor care îi asistă cu diverse proiecte. La sesiunea asta de planificare Bash a anunțat că SPAM-urile vor avea loc începând cu 5 octombrie. Până atunci, eu nu am avut habar de data pentru care le-am planificat. După asta, am reusit, în sfârșit, să vorbesc cu el ca să îi spun că nu mi-a arătat ce analize vrea să-i fac pentru întâlniri. A fost surprins, el credea că am făcut toate analizele. Nu a ascultat ce i-am tot zis de vreo două luni încoace. Sâmbăta trecută am reușit, în sfârșit, să ne întâlnim în birou și să vorbim.

Ca de obicei, m-a chemat la birou la 10 și el a venit după 11:30. De atunci lucrez continuu la pregătirea prezentărilor, dar îmi ia foarte mult timp fiindcă sunt multe date de cules și rearanjat, iar eu trebuie să înțeleg cum funcționează funcțiile pe care nu le-am mai folosit în Excell.

Sunt frustrat, fiindcă aș fi putut să fac asta mult mai ușor cu sprijinul Sheenei. Și chiar singur, aș fi tras (și) mai mult de Bashiru să-mi spună ce am de făcut dacă aș fi știut când e deadline-ul. Așa că, pe acest fond de frustrare, am avut o discuție cu Bash și i-am zis că sunt supărat fiindcă nu vor să facă nici un fel de management, că nu-i interesează întâlnirile noastre săptămânale în cadrul cărora ar putea afla stânga ce face dreapta, am evita să lucrăm întotdeauna în ultimul moment și să facem lucrurile de mântuială. Am agreat că o să pregătesc eu un plan de activități pentru Link, o să discutăm cu toții și o să facem întâlniri bisăptămânale în zilele de marți fiindcă luni nu funcționează.

Marți a avut loc o întâlnire pentru pregătirea sistemului de raportare, monitorizare și evaluare în GES. Damien ar fi trebuit să faciliteze, dar fiindcă el are malarie aproape în fiecare săptămână, a vorbit cu unitatea medicală a VSO și ei i-au zis să meargă la Accra pentru teste, așa că a plecat ad hoc. Întâlnirea a început cu vreo trei ore întârziere fiindcă sala unde am vrut să o ținem e ocupată de auditorii care fac un control la GES și a trebuit să mergem la Tongo Oasis, un hotel care e încă în curs de amenajare, dar ne închiriază sala de conferință. Când am ajuns acolo, Bash mi-a zis, din senin, că vrea să facilitez eu întâlnirea. Damien ne-a lăsat un e-mail despre ce crede el că e bine să facem la întâlnirea asta, pe care l-am citit, dar altfel nu știu nimic despre planificarea și monitorizarea GES. În 5-10 minute am stabilit cu Bash ce am de făcut și am început prezentarea. M-am descurcat binișor, dat fiind că nu a fost nimic planificat și m-am simțit bine că sunt, în sfârșit, util.

Leela s-a hotărât că vrea să-și extindă plasamentul cu VSO pentru încă 6 luni, așa că ia o pauză de 2 săptămâni ca să meargă în Anglia să-și vadă familia și să-și aranjeze diverse chestiuni administrative. Biletul de avion și l-a cumpărat pentru azi de la Ouagadougu (Burkina Faso), care e mai aproape decât Accra, iar biletul e mai ieftin. Dar săptămâna asta a început să se simtă foarte rău, iar în cele din urmă a constatat că are malarie. Până acum, în 6 luni, nu a făcut malarie, deși uită frecvent să-și ia medicamentele de prevenție. Eu până acum l-am văzut doar pe Damien cu malarie, iar el face forme ușoare, singurul simptom pe care-l văd fiind oboseala și somnolenţa. Leela în schimb a făcut o formă urâtă, cu greață, vărsături și dureri musculare. Din cauza asta a și amânat petrecerea pe care o planificase de ziua ei. Totuşi am făcut o mică agapă, iar Lambert i-a adus un tort imens, frumos decorat, si i-am cantat Happy Birthday.

Azi însă, indiferent cum se simțea, avea biletul de avion. Fiindcă se simțea atât de rău, Lambert a vorbit cu Kelvin, un amic de-al lui, să îi ducă cu mașina. Dar Kelvin nu are permis internaţional de conducere, așa că m-am oferit să conduc eu de la graniță până la Ouagadougu, ca să nu trebuiască să meargă Leela cu tro-tro-uri și cu autobuze. În urmă cu două săptămâni Caroline s-a dus în Accra și ne-a luat mie și lui Damien vize pentru Burkina Faso. Vize pe un an, cu intrare multiplă. Dacă le-am cumpărat în grup, ne-au costat mai puțin. O viză de grup de la 3 la 5 persoane are preț fix, 270 de cedi. Dar nu trebuie neapărat să călătorim în grup. Acum am sunat-o și pe Caroline, care e din Franța, să vedem dacă vine cu noi la Ouagadougu. Ne-am bucurat că vine, deși am fost 5 în mașină, fiindcă nici unul dintre noi nu vorbește franceză.