Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rep Moldova: satul care ezită între Chişinău şi Tiraspol

Pentru cei mai mulţi, Transnistria înseamnă o zonă în care locuiesc rusofoni conduşi de regimul separatist de la Tiraspol şi ostili Chişinăului. În Transnistria există însă şi câteva sate aflate sub conducerea autorităţilor de la Chişinău. Hărţuiţi de regimul de la Tiraspol, locuitorii acestor sate se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari.

Un reportaj de Valeria Viţu şi Eliza Frâncu.

Problemele sunt atat de mari, incat locuitorii satului Doroțcaia, din stanga Nistrului au vrut sa organizeze un referendum. Miza lui:  satul urma sa treaca de sub jurisdictia Chisinaului, sub cea a Tiraspolului.  In total e vorba despre aproximativ 3000 de oameni.

Pe 10 aprilie am mers pana la Doroțcaia. Era ziua în care sătenii au  tinut o adunare populara pentru a decide daca vor organiza referendum.

Tiraspolul nu e departe, la 20 de kilometri. Zona care acum 20 de ani a fost zguduita de razboi civil e aparata de asa numitii « pacificatori ». Sunt trupe mixte, - forţe moldoveneşti, ruseşti, transnistrene. Nu se amestecă unii cu ceilalţi.  

Trecem Nistrul, în zona asta lat cât Dunărea. I-au înverzit malurile, pare o zonă idilică. Starea dispare brusc. Pentru că exact unde începe podul peste Nistru, pe dreapta, vezi o cruce din flori. "Aici a murit un tânăr anul trecut", povesteşte şoferul. "L-a omorât un pacificator rus. A zis că voia să tragă în cauciucuri pentru că tânărul nu  a oprit ". Accentuează pe pacificator ca să simţim ironia amară.

Şantajul pământurilor şi adunarea populară

Părăsim drumul principal şi facem la dreapta, să intrăm în satul Doroţcaia. Drumul principal o ia însă mai departe spre Tiraspol şi este ca un fel de drum de frontieră pentru localnici. Autorităţile de la Tiraspol le pun deseori beţe în roate celor care au pământuri în stânga  şoselei, nu îi lasă să le cultive, sau, mai rău,  nu ii lasa sa stranga recolta. Dreptul la proprietate depinde de buna dispozitie a „autoproclamaţilor”, asa cum îi numesc locuitorii din Doroţcaia pe liderii separatişti.

Intrăm în satul Doroţcaia. Oameni valuri-valuri, unii pe jos, alţii pe biciclete, cu copii de mână, tineri, bătrâni merg în aceeaşi direcţie- spre Casa de Cultură. Şi nimeni nu zâmbeşte. Nici măcar copiii.

În faţa Casei de Cultură, o clădire sovietică renovată, sunt oameni care mai trag o ţigară înainte să intre. Stau unele lângă celelalte trupele în uniforme albastre de camuflaj cu însemnele Tiraspolului şi poliţiştii moldoveni. Înăuntru e toată suflarea satului şi adjuncţii tuturor ministerelor importante ale Republicii Moldova, plus presa de la Chişinău şi de la Tiraspol.

Înainte să intrăm în Casa de Cultură, stăm de vorbă cu un domn care se prezintă ca "Vitalie, localnic". Îl întrebăm de ce se aduce ACUM în discuţie chestiunea referendumului. "Pentru că anul acesta transnistrenii au blocat accesul şi interzic prelucrarea pământurilor, terenurilor agricole care se află în partea stângă a traseului. Până acum, în fiecare an se prelungea şi se permitea accesul, anul acesta, începând cu 1 noiembrie, ei blochează accesul şi se retrag de la masa de negocieri anume pentru a nu rezolva această problemă."- ne raspunde el.

Localnicii cred ca, daca ar trece sub jurisdicţia Tiraspolului, problema accesului la terenuri ar dispărea.  În plus, ei acuză Chişinăul de promisiuni deşarte,  că i-a uitat complet din '92 până acum. ”Nimeni nu ne explică de ce nu avem acces la pământurile noastre de după traseul Tiraspol-Camenca, ne spune un alt locuitor. Așteptăm o decizie și implicare din partea Chișinăului pentru a rezolva problema. Din acest an s-a agravat situația. Nu mai putem merge să semănăm nimic”.

Pensii : Tiraspolul plăteşte mai bine

Încăperea in care are loc adunarea e mare cât o sală de Congres si arhiplină.  Terenurile nu sunt singura problema, mai sunt şi pensiile. Moldovenii au pensii minuscule, de 25-30 de euro pe luna.  Agenţii Tiraspolului se plimbă prin sate şi  oferă un supliment de 15-20 dolari pe luna  celor care solicită cetăţenia transnistreană. Nu e mult, dar e mult pentru oameni săraci.  O femeie se plânge că are o pensie de 390 de lei moldovenesti, în timp ce numai factura la căldură e iarna de 500 de lei. "Suntem uitați din 1992 de conducerea Republicii Moldova, se plânge un localnic.  Cei de la Tiraspol se uită mai bine la noi, suntem de aici din regiune. Unde sa plecăm? Poate copiii noștri vor pleca, noi nu”.

Promisiunile Chişinăului şi cântece patriotice

La adunare au venit mulţi reprezentanţi ai guvernului Republicii Moldova  care încearcă să îi convingă pe oameni să nu organizeze referendum, să nu aleagă Tiraspolul în locul Chişinăului. Gheorghe Bălan,  şeful biroului regional pentru Reintegrare, spune că autorităţile de la Tiraspol încearcă să provoace "destabilizarea situaţie".

Altfel spus, pe fondul tulburărilor din Ucraina, regimul de la Tiraspol agită şi el apele. Trecerea celor şase comune de sub jurisdicţia Chişinăului către cea a Tiraspolului ar fi o victorie de imagine pentru regimul separatist.

La Doroţcaia, reprezentanţii Chişinăului  apar unul după altul pe scenă şi înşiră promisiuni : pensiile vor fi mărite, la fel ca şi indemnizaţiile la naştere, copiii aflaţi la şcoală vor primi alocaţii mai mari, iar drumurile vor fi reparate.

Dupa cifre, urmează momentul poetic : 10 şcolari din sat, din cei rămaşi la studiu în zona din autoritatea Chişinăului, sunt chemaţi pe scenă să recite poezii patriotice. Sunt drăguţi, smulg lacrimi şi aplauze.

Cum sunt primite promisiunile? Unii tac şi se uită în jos, alţii vociferează. Prea puţini cred. Totusi, chiar daca sunt sceptici, locuitorii din Doroţcaia renunţă deocamdată la referendum. Cu promisiuni Chişinăul a reuşit să-şi potolească pentru moment propriii cetăţeni. Nu se ştie pentru cât timp. La fel cum nici ei nu ştiu cărei ţări îi vor aparţine mâine.  

 

 
Ascultaţi un reportaj de Eliza Frâncu şi Valeria Viţu