Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce e atât de eficientă propaganda rusă în Republica Moldova

putin.jpg

Vladimir Putin, la postul Rusia 24

Propaganda rusă este peste tot în Republica Moldova. În politică, în şcoli, în spaţiul public, în economie. Federaţia Rusă utilizează inclusiv Biserica ortodoxă rusă. Însă cea mai eficientă metodă rămâne promovarea agresivă a intereselor Moscovei prin intermediul canalelor de informare ruseşti ori de limbă rusă, superioare celor moldoveneşti şi româneşti. Un reportaj de la Chişinău de Eliza Frâncu.

Rusificarea din perioada sovietică continuă în Republica Moldova până în zilele noastre, spun experţii. Paradoxal este că propaganda funcţionează la fel de bine ca atunci. Poate chiar mai bine. Pentru că acum oamenii fac asta voluntar.

Câţi etnici ruşi?

Am încercat să aflăm în primul rând câţi etnici ruşi sunt, exact, în Moldova. Statistici precise nu există, pentru că nu există date din stânga Nistrului. Din statisticile rezultate de la ultimele recensăminte reies o mulţime de paradoxuri. Deşi etnici ruşi sunt circa 18-20%, li se spune impropriu rusofoni. Pentru că rusofonă e majoritatea populaţiei din Republica Moldova. De fapt nu pot fi numiţi nici măcar etnici ruşi, pentru că cei mai mulţi dintre cei 20% sunt în fapt etnici ucraineni.  Astfel, etnicii ruşi ar fi pe a patra  poziţie, după moldoveni şi români.

Moldoveni, ucraineni, români sunt însă rusificaţi toţi. Este perpetuarea lui "homo sovieticus". Este ce spune la RFI comentatorul politic Oazu Nantoi : "Este o greşeală de principiu să consideri că e vorba de parametri etnici. E vorba de ceea ce se numea pe timpuri Homo sovieticus. Vă aduc un exemplu. La ultimul recensământ realizat în URSS în 1989 s-a declarat că 13% sau 600.000 de locuitori ai RSS Moldoveneşti sunt etnici ucraineni. Însă numai 50.000 din ei au declarat că limba lor maternă este ucraineana. Ceilalţi 88% erau rusificaţi."

Această rusificare a continuat până în ziua de astăzi. A fost posibil din cauza propagandei realizate foarte eficient de mass-media rusă şi după 1990, spune Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice.

 "Segmente largi ale populaţiei au fost lăsate după 1990 la cheremul sistemelor informaţionale ruseşti. Şi nu vorbesc doar de ruşi. Vorbesc de segmente largi de români-moldoveni, care fie că nu au putut, fie că nu au vrut, fie că le-a fost lene să înveţe a citi în grafia latină. Şi atunci ei au rămas cititori de ziare ruseşti ori de limbă rusă după care, în mod firesc, au trecut şi la programele televiziunilor ruseşti. "

"Există totuşi posturi în limba română", îi semnalez...

"Acum, trebuie să fim oneşti. Ele se adresează vorbitorilor de limbă română, iar programele sunt mult mai puţin interesante, multe din ele. Nu vorbesc aici de "Românii au talent". Dar programele ruseşti sunt atractive, bine făcute, există showuri bine gândite..."

 

Programe regizate la milimetru

Are dreptate. Zappând câteva ore pe paleta de canale, am văzut pe cele româneşti multe reluări, multe programe neatractive. Posturile de limbă rusă sunt şi mult mai numeroase, au emisiuni făcute profesionist. Care îţi captează atenţia chiar şi când nu pricepi limba.  

De pildă, pe Rusia 24. Vladimir Puţin - în studio, într-o regie în care ar trebui să pară „încolţit” de doi jurnalişti, în faţa spectatorilor. Întrebări care ar veni de la marele public, dar în fapt bine filtrate. Duplexuri dinamice cu Sevastopolul şi Transnistria. Prezentatorii sunt întrerupţi de mai multe ori de aplauze adresate lui Vladimir Putin. Intră în direct chiar şi Edward Snowden.

"Spasibo, spasibo":  Putin e aplaudat la scenă deschisă de oamenii din Sevastopol, care îi mulţumesc în faţa camerelor pentru anexarea Crimeii.

Un alt instrument, poate şi mai subtil: toate programele sunt în rusă, filmele, documentarele sunt dublate, nu subtitrate. Ceea ce face imposibilă urmărirea lor fără a şti limba rusă.

 

Putin şi Rusia, percepuţi ca prieteni ai Moldovei

Iar pe primul loc în topul surselor de informare în rândul moldovenilor rămâne televiziunea - 82% dintre moldoveni se uită la posturi TV, aşa cum rezultă din ultimul barometru, publicat pe 24 aprilie de Institutul de Politici Publice.

Iată câteva motive pentru care, chiar şi după ce s-a întâmplat în Ucraina, Rusia e încă percepută ca stat prieten şi Putin - drept un politician în care se poate avea mare încredere. Iată cum explică pentru RFI acest paradox Nicolae Negru, editorialist la ziarul "Naţional":„Nu ştiu dacă e paradox. E o prostie pur şi simplu. E o aberaţie. Explicaţia este că oamenii sunt spălaţi pe creier şi pur şi simplu nu cred lucrurile evidente. De pildă..,Crimeea e a Rusiei, cei din Crimeea pur şi simplu au vrut să se alipească Rusiei".

 

Zvonuri periculoase pentru parcursul european

Oamenii sunt dispuşi să creadă şi zvonurile răspândite cu bună ştiinţă de mass-media în limbă rusă despre ridicarea vizelor şi acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

"Cred tot felul de zvonuri în legătură cu acest acord. Că de exemplu nu o să mai putem tăia porcul...Sau că nu o să mai putem vinde merele noastre la piaţă pentru că sunt mai mărunte şi nu sunt acceptate astfel", mai spune Nicolae Negru.

Soluţii există. Dar necesită timp şi efort. Ar trebui schimbată legea, în aşa fel încât Consiliul coordonator al Audiovizualului să poată pedepsi derapajele televiziunilor ruse în mod eficient. Apoi, ar putea şi România să pună umărul.  după cum ne mai spune acelaşi editorialist de la „Naţional”:„O soluţie ar fi ca acest consiliu coordonator al audiovizualului să se autosesizeze şi să reacţioneze la ceea ce spun politicienii, jurnaliştii şi să ia nişte măsuri. Sau să fim ajutaţi din partea României, din partea Europei să contracarăm această propagandă".

Este şi dorinţa Bucureştiului. Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Eugen Tomac, deputat al opoziţiei, au discutat acum câteva zile la Chişinău cu autorităţile moldovene despre "crearea spațiului comunicațional comun" dintre Republica Moldova şi România. S-a discutat despre raportul de forţe dintre televiziunile ruseşti şi cele româneşti şi despre scăpările din legislaţia audiovizualului.

Ce le mai rămâne însă moldovenilor până ca lucrurile să înceapă să se mişte? Să combată această propagandă prin umor, cum face Oazu Nantoi: "Păi da...eu i-am spus soţiei mele, care e rusoaică, că de azi o să mă comport mai frumos cu tine, că altfel îl chemi pe Putin. Asta pentru că la Odessa a apărut o anecdotă cu doi evrei şi unul îi spune altuia: "Ştii ceva? Eu de-o bucată de timp mă tem să vorbesc în stradă în limba rusă". "De ce? Te temi că vei fi bătut de banderovişti?". "Nu, eu mă tem că va veni Putin să mă apere".