Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Twisting by the Pool

Ziua 224, 20 Ianuarie 2013.

In 12 ianuarie a plecat Raluca. M-am intors la viata din Bolga. Am un sentiment ciudat. Am trecut de jumatatea stagiului de un an pe care-l fac aici.

Pana la sarbatori fusesem in prima jumatate a anului, eram linistit, plecarea era departe. De acum insa, incepe numaratoarea inversa. Mi-am facut un document in Excell cu zilele trecute si zilele ramase. Jumatatea a fost exact de ziua mea, in 9 decembrie. De-acum incep sa ma gandesc cum ma intorc acasa, ce fac dupa perioada asta.

In Bolga nu se intampla mare lucru. M-am obisnuit cu viata aici, dar inca ma bucur sau ma amuz de lucruri marunte. La birou suntem inca letargici dupa sarbatori. O femeie care vine zilnic carand o tava imensa de banane pe cap si cu o fetita foarte mica legata pe spate mi-a zis ca mi-o da mie de nevasta cand creste.

Am vazut in sfarsit de aproape o pasare minuscula pe care o mai zarisem. Sunt niste pasari jumatate cat vrabiile, rosii, albastre sau galbene. De cateva zile una din ele se admira singura in oglinda unei motociclete si am apucat s-o fotografiez. Acasa, pisica noastra are trei pui care au inceput sa umble si sa se joace prin casa si ne distram zilnic de ei.

Cand am venit in Ghana luam in considerare varianta de a extinde perioada de voluntariat. Fie aici, in Ghana, fie sa le cer celor de la VSO sa-mi gaseasca un plasament in Asia. Acum insa stiu, nu vreau sa prelungesc. Mi se pare ca nu pot sa iau doi ani de pauza de la viata “normala” si de la campul muncii. E o aiureala asta cu viata normala. Avem creierele spalate, programate din copilarie, ca trebuie sa traim intr-un fel anume. De fapt, sunt mandru de mine ca am spart tiparul acesta. Probabil daca m-as fi simtit mai util in pasamentul de aici as fi vrut sa extind. Dar nu fac ceea ce ar trebui sa fac, dezvoltare organizationala. Fac cu totul altceva. Prelucrare de date statistice in excell si cules de date pentru cercetare. Experiente interesante si utile, de altfel, pentru mine, dar nu imi dau un sentiment de implinire si utilitate. Prin octombrie LCD a organizat un workshop pentru ofiterii de la GES (Inspectoratul Scolar) ca sa dezvolte o matrice de monitorizare si evaluare.

Ca aproape de fiecare data, colegii de la LCD au ajuns tarziu la intalnirea organizata de ei insisi si au aflat ca nu pot folosi sala de conferinte a GES, asa ca a trebuit sa mergem la Tongo Oasis, o pensiune din apropiere. Atelierul trebuia sa fie condus de Damien, dar el a trebuit sa plece la Accra. Cand am ajuns la Tongo Oasis si asteptam sa inceapa seminarul, Bash mi-a zis ca vrea sa facilitez eu. Asa, pe nepusa masa. Am stat cinci minute sa-mi explice ce vrea si am iesit in fata. Sa le explic ce-s aia indicatori si procese de monitorizare si adunare de date care sa poata fi evaluate. Asta a fost singura data cand am facut ce stiu eu sa fac de cand am venit aici si cineva chiar m-a ascultat. Am fost euforic doua zile, mai ales ca Leela si Helen, care erau si ele acolo, m-au laudat ca le zic bine ce le zic oamenilor.

Asa ca acum nu imi doresc sa prelungesc cu inca un an de voluntariat. Vreau sa termin anul acesta, inca imi place aici, nu-s demoralizat de munca, imi place Africa, inca ma simt ca in filmele cu exploratori. Dar in iunie, cand se face anul, ma opresc. Stiu ce vreau in continuare. Vreau o slujba in development international. Vreau sa lucrez in Africa. Sau in Asia. Ei, nici undeva prin Europa n-ar fi rau, da-i mai greu de obtinut o slujba acolo. Insa stiu ca vreau sa lucrez in locuri noi, sa cunosc oameni, culturi si locuri noi. Altfel o sa ma plictisesc si o sa ma usuc.

Cum am mai scris, in 9 decembrie nu am putut sa fac petrecere de ziua mea fiindca au fost alegeri in Ghana si VSO ne-a datt instructiuni sa stam in casa cu obloanele trase, in caz ca-i apuca violentele pe ghanezi. Si am stabilit ca o sa fac petrecerea impreuna cu Nique, un voluntar care e plasat in Walewale, la 60 de kilometri distanta, a carui zi e in 21 ianuarie. Am tot avut chefuri in Bolga, ne-am distrat, dar toate-s dupa acelasi tipar. Asa ca de ziua mea am hotarat sa organizez Cocktail Party. Reteta e simpla si amuzanta, garanteaza succesul petrecerii. Toti invitatii trebuie sa propuna o reteta de cocktail. Apoi incerc sa procur toate bauturile necesare, iar la chef fiecare invitat face cocktailul lui si-i serveste pe toti participantii. Am facut asta odata in Bucuresti si a fost o seara de mare succes. A doua zi a fost nasol, dar a trecut cu somn, apa si algocalmin.  Acum o sa fie mai greu de procurat ingrediente de cocktailuri, dar ne descurcam cu ce avem.

Daca tot am amanat petrecerea din decembrie, am primit un mare bonus. Langa casa noastra se construieste un hotel nou, cu un mic bazin de inot afara. De mai bine de un an voluntarii tot intreaba cand se deschide bazinul si cei de acolo zic ca in doua-trei saptamani. Nu este alt bazin in Bolga. Ei, acum chiar au pus apa in bazin, insa hotelul nu-i deschis inca. Am vorbit cu managerul si l-am convins sa ne lase sa facem petrecerea la piscina. Am platit, bineinteles, dar si asa a trebuit sa insist, ca oamenii n-aveau chef sa se oboseasca prea tare. Asa ca am organizat prima petrecere la piscina din istoria Bolgai.

N-am gasit Curacao pentru cocktailuri albastre, nici menta pentru mojitos, dar am facut rost de vermut, de grenadine, de bitter, de Fernet, fructe, sucuri, paie. Caroline, o voluntara frantuzoaica, mi-a adus special din Franta umbrelute de cocktailuri si apoi le-a uitat acasa. Manhattan-uri, Tequilla Sunrise-uri, Irish Car Bombs, alte cocktailuri inventate special pentru ocazie sau incropite pe loc. Din lipsa de ingrediente nimeni n-a facut Sex on the Beach sau Orgasme. Muzica africana, vreo doua persoane aruncate in piscina cu tot cu haine. Am fost mandru de mine, am organizat o petrecere altfel si toti participantii au zis ca a fost cel mai cel chef din Bolga. Si nici nu-s foarte mahmur azi :)

Si fiindca am mentionat alegerile, sa va spun ca au fost castigate din primul tur de NDC, partidul care fusese la guvernare si inainte. Au castigat presedintia la diferenta foarte mica, iar opozantii ii acuza ca au furat la numaratoare si acum au deschis un proces ca sa anuleze alegerile, insa presedintele si-a depus juramantul si isi vede de treaba. Procesul propriu zis nu a inceput inca, dar o sa va tin la curent.

 

Click aici pentru galerii foto.

Click aici pentru alte articole din jurnal.

Citiţi aventurile lui Ionuţ, voluntar în Ghana, actualizate în fiecare vineri.

Citeşte mai jos celelalte articole care alcătuiesc jurnalul unui român în Ghana.