Cine garantează "neutralitatea" Republicii Moldova?

Cu estul şi chiar sudul Ucrainei intrate sub controlul proruşilor, toată lumea se întreabă care va fi următoarea zonă ce va fi cuprinsă de tensiuni. Cei mai mulţi văd acum regiunea separatistă Transnistria ca deja pierdută. Chiar şi mulţi dintre moldoveni. Separatiştii au cerut prin mai multe referendumuri să fie alipiţi la Rusia, ceea ce face oricând posibilă repetarea scenariului din Crimeea.

 În această situaţie, îşi doreşte Republica Moldova să se pună la adăpost, intrând într-o structură militară? În timp ce alte state din Parteneriatul Estic ca Georgia sau Ucraina au cerut să devină membre ale Organizaţiei Tratatului Nord- Atlantic (dar au fost refuzate categoric la summitul NATO de la Bucureşti din 2008), Republica Moldova nu şi-a pus niciodată problema.

S-a schimbat situaţia în vreun fel după invadarea Crimeii de către Federaţia Rusă?

Conform ultimului barometru de opinie publicat pe 24 aprilie de Institutului de Politici Publice de la Chişinăiu, se înregistrează o creştere nesemnificativă a susţinătorilor aderării Republicii Moldova la blocul militar NATO - de la 15% în mai 2012 la 19%, în prezent.

Majoritatea moldovenilor consideră că trebuie păstrată actuala stare de lucruri, respectiv aşa-numitul statut de neutralitate al Moldovei. Chiar dacă nimeni nu îl garantează.

Care e acest statut, din punct de vedere legal? Iată ce spune la RFI comentatorul politic moldovean Oazu Nantoi: "Atunci când în 1994 a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova, a fost trecut şi articolul 11 care presupune statut de neutralitate permanentă. Acest statut de netrualitate permanentă nu are niciun suport. Rusia este ţara care sfidează şi neutralitatea, şi integritatea teritorială, şi suveranitatea Republicii Moldova. Însă politicienii moldoveni care sunt specializaţi în "divide et impera" evită acest subiect - cu excepţia dreptei noastre, care nu are nicio pondere însă. Din această cauză, doar vreo 20% din cetăţenii moldoveni consideră că ţara ar trebui să adere la NATO. Circa 50% consideră că statutul de neutralitate e ok. Aceiaşi oameni nu îşi dau seama însă că noi suntem o ţară neîmplinită. În sensul că pe teritoriul nostru se află ilegal trupele ruseşti. Dar aceasta pe noi nu ne deranjează. Noi suntem specifici în felul nostru. Problema este în noi. Nu poţi să ajuţi pe cel care nu vrea. Dacă ar exista consens în societate, atunci s-ar putea adopta o altă Constituţie ori s-ar putea modifica. Noi, pe toată durata existenţei acestui stat, ne străduim să ne comportăm în aşa fel încât să nu deranjăm Rusia".

Cert este că în lumina evenimentelor din Ucraina, soarta fâşiei de pământ pe care trăiesc 500.000 de oameni şi câteva mii de soldaţi din armata a 14-a a Rusiei capătă o nouă importanţă.  Vladimir Putin spune ca Transnistria trebuie sa îşi decida singură soarta, ministrul său de Externe afirma, câteva zile mai târziu, că Moscova nu doreşte să anexeze Transnistria. Dimpotrivă, vrea integritatea teritorială a Moldovei.

Niciun acord cu Rusia nu mai e credibil

Însă Republica Moldova trăieşte cu această sabie a lui Damocles deasupra capului. Mai ales pe măsură ce se apropie semnarea acordului de asociere cu UE, preconizat pentru cel târziu în iunie. Un alt eveniment perceput de Rusia ca o ameninţare. La fel ca şi extinderea NATO spre Est.

O dezbatere serioasă va trebui să existe după evenimentele din Ucraina, pentru că niciun acord cu Rusia nu mai e credibil acum, ne explică directorul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie: "Cel puţin se ştie că o jumătate de oră rezistăm (în faţa unei eventuale invazii ruseşti, n.r.). Astea sunt glume, dar la un nivel serios cred că Republica Moldova trebuie să încerce să formeze un sistem de securitate regională. Nu cred că poate adera la NATO acum, deşi ar trebui să se gândească pentru viitor. Părerea mea este că una din consecinţele agresiunii ruseşti în Crimeea este faptul că Republica Moldova trebuie să-şi regândească statutul de neutralitate. Asta pentru că nu mai există credibilitate în acordurile internaţionale. Deci niciun fel de acord de neagresiune nu mai poate garanta integritatea teritorială a ţării".

Oamenii trebuie să se decidă

 Într-unul dintre parcurile din Chişinău i-am intrebat pe câţiva moldoveni ce părere au despre o eventuală aderare la NATO. 

" Ce ne trebuie nouă NATO?  Adică nu putem scăpa de unul, că dăm peste celălalt? Nu ne e frică, am trăit cu ruşii mulţi ani. 50 de ani şi nu ne-a fost frică, am trăit bine. Dar cu NATO nu ştim şi războaiele toate le fac americanii...". Domnul Gheorghe F, care asculta de pe margine discuţia cu Vasile S., se simte dator să intervină: "Dar nu e aşa, nu e drept! Lasă poveştile!

Ba aşa-i, domnule! Ce-au căutat în Irak, ce caută în Iran, ce caută în Libia?  Ce caută americanii acolo?

Dar ce caută rusul aici?  Ce caută în Abhazia? Şi în Ucraina, de ce le-a luat Crâmul (n.r. Crimeea)?

Oamenii au vrut, nu ei au luat!

Nu a mai vrut nimeni, ce, să vadă tancuri?

Ba lumea a vrut, măi băiete. Şi aici, dacă 20 de procente doresc într-o parte, iar 80 doresc în altă parte, de ce să îi convingă cei 20% pe cei 80%?  Du-te matale unde-ţi place şi eu unde-mi place!

Ce spui dumneata poveşti de-astea? Nu o să mai putem scăpa de dânşii. Unde s-a vârât rusul, lumea niciodată nu trăieşte bine. Arată-mi tu o republică unde trăieşte bine!".

De la Bucureşti, premierul Victor Ponta spune că NATO trebuie să se extindă spre Moldova şi Georgia, că anul acesta trebuie să dăm mesaje acestor ţări şi un calendar clar de integrare. Preşedintele Traian Băsescu explică şi el că Moldova trebuie să evalueze ce soluţii de securitate are:  "Trebuie să te ia în seamă şi ceilalţi când spui «eu sunt neutru» şi să-ţi garanteze integritatea teritorială. Or, Republica Moldova s-a declarat neutră, dar are un conflict îngheţat pe propriul ei teritoriu. Aici, va trebui o opţiune mai fermă a politicienilor de la Chişinău. Pe de altă parte, opţiunile acestea trebuie să ţină cont şi de voinţa poporului. Opoziţia ar trebui să spună cetăţenilor Republicii Moldova care este soluţia de securitate pentru Republica Moldova dacă nu este NATO. De aceea cred că după alegeri trebuie să se declanşeze în Republica Moldova o discuţie foarte serioasă cu privire la modul cum Republica îşi garantează securitatea nu pentru politicieni, ci pentru cetăţenii ei".

Deocamdată cel puţin, Kremlinul vrea să păstreze statu-quo-ul, explica pentru "The Economist" Dmitri Trenin, de la Centrul Carnegie din Moscova. Asta îi serveşte şi să ţină Moldova în afara NATO, dar şi să poziţioneze Rusia ca cel mai important arbitru al viitorului regiunii.

Pentru moment, toate părţile aşteaptă, în principal alegerile din noiembrie din Moldova. Sondajele arată că e posibil ca ele să fie câştigate de comunişti, ce au clar o poziţie favorabilă Rusiei. Iar dacă se va întâmpla, cel mai probabil o dezbatere privind NATO va deveni imposibilă.