Ungaria: campanie inexistentă pentru europarlamentare

Fără dezbateri politice

Attila Mraz de la Hungarian Civil Liberties Union, spune că alegerile pentru Parlamentul European sunt un subiect care pur şi simplu nu apare pe agenda publică din Ungaria. „E o campanie foarte liniştită în Ungaria, şi nu o spun în sensul bun. E inexistentă, de fapt. Ce se întâmplă, e îngrijorător. Rolul campaniei nu e ca toată lumea să stea de-o parte, ci tocmai să încurajeze şi asigure cadrul dezbaterii. Campania ar trebui să fie acea ocazie unică ce oferă acces la informaţii relevante înainte de exprimarea opţiunii electorale.“  

Fidesz şi Jobbik, marii câştigători ai alegerilor parlamentare din aprilie de la Budapesta, au tot interesul să nu fie foarte vizibili înainte de 25 mai. Situaţia lor e diferită, totuşi, aflu de la Peter Kreko, preşedintele institutului Political Capital, care oferă analize despre evoluţiile politice din ţară:

„Fidesz are acum un feedback după alegerile parlamentare din aprilie: au ajuns la concluzia că nu au nevoie de un program, de vreme ce au câştigat 45% fără să aibă un program, că nu e nevoie să participe la dezbateri electorale, pentru că nu au fost dezbateri nici în campania trecută şi au obţinut două treimi din Parlament, şi, în fine, că nu e nevoie de confruntări cu opoziţia. Sigur că e o respingere a pluralismului în fundal, dar ei îşi arogă dreptul de câştigători, de reprezentanţi ai naţiunii, spunând că dezbaterile sunt nefolositoare. Un fel de slogan al lor e: Noi nu vorbim, noi facem. Sigur că putem spune că e un comportament care contrazice principiile democratice. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că, din păcate, votanţii nu par să aibă o problemă cu asta. Ungurii nu au sancţionat acest comportament, nu par deranjaţi de lipsa dezbaterilor. În aceste condiţii, favoriţii  - atât Fidesz cât şi Jobbik – sunt bucuroşi că pot tăcea; dezbaterile i-ar face să piardă electorat. Bineînţeles că nu ne putem imagina o campanie electorală fără dezbateri în Statele Unite. Candidatul care ar refuza confruntarea ar fi scos din cursă, dar nu e cazul în Ungaria. Aici, dacă e în folosul partidelor să nu existe dezbateri şi campanie relală, pur şi simplu le vor evita.“

Maghiarii nu sunt interesaţi de teme europene

Aşadar, fără publicitate electorală în presă şi fără dezbateri publice. Partidele sunt mulţumite cu elctoratul – puţin, de drept, care se preconizează că va merge la vot – probabil sub 20%, spun analiştii. De cealaltă parte, electoratul e dezinteresat. Nu e nicio diferenţă, oamenii sunt obişnuiţi. La fel cum nu prea am avut campanie electorală pentru parlamentare, tot aşa nu avem nici pentru europarlamentare – precizează Atilla Mraz, care explică lipsa de interes a mass-media faţă de acest subiect: „E vorba de schimbările constituţionale care reglementează campania electorală în presă. E o interdicţie pentru presa privată, care e obligată să difuzeze gratuit orice mesaj de campanie. Dacă se înregistrează în campanie, sunt obligaţi să accepte în mod egal orice mesaje electorale. Nu e de mirare că nu s-au înscris deloc în timpul campaniei pentru parlamentare. La fel se întâmplă şi acum, în campania pentru europarlemantare. Asta însemnă că nici candidaţii nu au acces la canale de comunicare, dar nici publicul nu are acces la mesajul electoral.“

Fidesz are, totuşi, susţinerea media – susţin analiştii. Nu doar presa de stat, unde Guvernul deţine controlul, ci chiar media privată. Asta înseamnă că opoziţia nu are şansa să îşi facă mesajul cunoscut. “Trebuie să recunoaştem că opoziţia are şi ea problemele ei...” – adaugă reprezentantul Political Capital. Liderii opoziţiei nu au fost în stare să ofere o alternativă – e vorba de oameni, de strategie şi de programe. Iar opoziţia din Ungaria pare să aibă  probleme cu toate astea.

Tăcerea e o strategie de campanie

Legat de strategia partidului de guvernământ a favoriţilor din Ungaria, am stat de vorbă cu Peter Nizak, director Hungary Project la Open Society Institute:

„Nu e în interesul Fidesz să fie vizibil în campanie, pentru că ei au deja electoratul lor pe care contează. Deci lipsa campaniei e în favoarea lor. În plus, aici nu există dezbatere sau programe pe teme europene, pur şi simplu nu e un subiect al discursului public. Forţele de opoziţie, pe de altă parte, sunt pro-europeni, dar mesajul lor nu e public, pentru că nu există dezbatere. În opoziţie, Fidesz e rezervat, vorbeşte de protejarea Ungariei în UE. Vedeţi puţinele bannere de pe stradă – apărăm interesele Ungariei în UE sau susţinem interesul naţional. Adică vor să atragă şi euro-scepticii.“

Alianţa condusă de premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a păstrat majoritatea de două-treimi în Parlament în urma alegerilor legislative din 6 aprilie. Un scor neaşteptat de bun au avut extremiştii de la Jobbik – circa 20 %. Cunoscuţi pentru luări de poziţie radicale împotriva Uniunii Europene, liderii Jobbik nu răspund la provocările presei şi au un motiv :

„Sunt mult mai moderaţi decât până acum. Evită să se expună. Cu alte cuvinte, Fidesz tace ca să îşi păstreze electoratul, Jobbik tace ca să pară echilibrat, după cunoscutele mesaje radicale împotriva Uniunii Europene. Nu mai departe de 2012, europarlamentari Jobbik au ars un steag al uniunii europene şi eu cerut ieşirea ţării din blocul comunitar. Acum, subiectele antisemite nu mai sunt ridicate, deci încearcă să afişeze o nouă imagine – a unui partid tânăr şi dinamic, care oferă o alternativă. E doar o strategie de campanie. Au susţinătorii lor cu care organizează forumuri locale şi pe care şi-i păstrează, dar încearcă să câştige şi alţii. Nu mai spun că sunt împotriva UE, ci doar că vor să renegocieze contractul de aderare, pentru a vedea dacă e în beneficiul Ungariei. Nu cer ieşirea din UE, dar spun că ar trebui organizat un referendum, ca oamenii să se exprime.“ – adaugă Peter Nizak, de la Open Societey Institute.

Aşadar, pentru partidele din Ungaria, miza europarlamentarelor pare a fi păstrarea electoratului – mai ales în cazul câştigătorilor de la legislativele naţionale. Dezbaterea politică pe teme europene e inexistentă, iar campania e doar un timp de refacere a calculelor înaintea alegerilor locale din toamnă.