Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Românii din Ungaria, ameninţaţi de etno-business

Dincolo de alegerile europene, Ungaria e marcată anul acesta de alte două scrutine – alegerile parlamentare, care au avut loc în aprilie şi cele locale, ce urmează în octombrie. O miză importantă pentru minorităţile naţionale din Ungaria e posibilitatea reprezentării în Parlamentul de la Budapesta, apărută pentru prima oară în 2014. Ca urmare a unor modificări legislative, din luna mai a acestui an, şi Autoguvernarea Românească din ţara vecină are un purtător de cuvânt în Legislativ. Care sunt problemele cu care se confruntă şi cum e afectată comunitatea românească din Ungaria, aflăm din reportajul realizat de Ioana Haşu.

În an electoral, miza cea  mare pare pentru românii din Ungaria pare să fie legată mai curând de alegerile locale, într-un context în care se simt ameninţaţi din ce în ce mai mult de un fenomen care a prins contur imediat după 1990 şi e tot mai prezent: aşa-numitul etno-business. Gabriela Elekes, care conduce Autoguvernarea Românească din sectorul 11 al Capitalei maghiare, explică despre ce este vorba: „Am putea să spunem că etno-business e un cuvânt care a apărut din cauza acestui fenomen care se manifestă mai ales în comunitatea românească din Ungaria. Pe scurt, sunt persoane care se declară români fără să fie români şi îi şi reprezintă pe români. Fac asta din interese financiare, mai exact pentru banii pe care îi obţin de la Guvernul maghiar, care alocă fonduri pentru minorităţi. Sunt bani cheltuiţi de aceşti oameni în scopuri persoanale”.

Organizarea autoguvernărilor este similară pentru toate cele 13 naţionalităţi – cum defineşte Constituţia Ungariei minorităţile naţionale. În toate localităţile în care există minim 30 de persoane care, la ultimul recensământ (în 2011), s-au declarat români, se organizează această autoguvernare – adică sunt alese nişte persoane care ţin legătura cu Primăria şi care coordonează diverse activităţi pentru care primesc finanţare. Fenomenul de etno-business a apărut odată cu fondurile disponibile pentru aceste autoguvernări, îmi spune preotul Marius Maghiaru, parohul Capelei Ortodoxe Române din Budapesta şi preşedintele Autoguvernării Minoritare din Sectorul 7 – una din cele mai active ale capitalei: „Aceste autoguvernări funcţionează alături de Consiliile Locale. Adică bugetul lor ţine de bugetul local al Primăriilor. Sistemul funcţionează pe baza sistemului administrativ din Ungaria, în sensul că autoguvernările pot fi înfiinţate peste tot unde există primării”.

În ce priveşte finanţarea, există mai multe surse: bugetul local şi bugetul statului, prin două linii de finanţare diferite. Banii sunt folosiţi pentru diverse acţiuni sociale sau culturale, de unde şi atractivitatea lor. Aşa s-a ajuns că foarte mulţi maghiari cu sau fără origini române se declară români – recensământul făcându-se pe baza declaraţiilor personale şi nefiind nevoie de dovezi.

Autoguvernările ajung să nu fie conduse de români

Dar de ce e periculos acest fenomen de etno-business pentru românii din Ungaria? Preşedintele Autoguvernării din sectorul 7: „Nu e periculos pentru că s-ar înmulţi pur şi simplu autoguvernările, ci pentru faptul că aceşti oameni vor avea un vot decisiv şi la conducerea Autoguvernării pe ţară a românilor şi pot candida, de vreme ce fac parte dintr-o autoguvernare locală. Teama noastră e că se vor înfiinţa formaţiuni care vor avea ocazia să preia chiar conducerea la nivel naţional. Asta ar însemna că Autoguvernarea pe ţară a românilor din Ungaria, organizaţie cheie în dialogul cu autorităţile maghiare, ar putea să fie condusă de străini, nu de români, iar interesele românilor nu vor mai fi corect reprezentate în felul acesta.“

Localitatea cu cei mai mulţi romîni e Budapesta, în jur de 8000 de persoane. Aici există câte o autoguvernare în majoritatea celor 22 de sectoare. Numărul lor s-ar putea schimba în toată ţara, ca urmare a fenomenului etno-bussines, certificat de ultimul recensământ din 2011. Efectul acestui recensământ se va vedea la alegerile locale din toamnă, când vor fi organizate noile autoguvernări şi aleşi noii membri. Până atunci, un eveniment important pentru toate minorităţile din Ungaria a avut loc chiar la începutul lunii mai 2014 – depunerea, în parlament, a jurământului aşa-numiţilor purtători de cuvânt din partea celor 13 naţionalităţi. Reprezentantul românilor e preşedintele Autoguvernării pe ţară, Traian Cresta. Vede partea pozitivă a noii legi care îi dă acces în Parlament: participă la şedinţe şi dezbateri, cu drept de vot în comisiile de specialitate. Muţi români punctează însă şi partea slabă: purtătorii de cuvânt nu au fotoliu de parlamentar, deci nici drept de vot în plen. Sunt doar nişte observatori, care îşi pot exprima cuvântul în comisii.

 

 
Ascultă reportajul realizat de Ioana Haşu