Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Psiho-vampirii şi stresul la locul de muncă

hamid.jpg

Hamid Peseschkian FOTO: http://positive-mk.org/

Vă simțiți lipsiți de energie după ce vorbiți cu o anumită persoană? Este posibil să fi întâlnit un psiho-vampir sau un hoț de energie. Nu vorbim despre constatări empirice, ci despre studii de psihologie bazate pe practica unor psihoterapeuți care au identificat și posibile metode de a ne apăra împotriva așa-zișilor psiho-vampiri.

Hamid Peseschkian, medic neurolog, psihiatru și psihoterapeut din Germania, președintele Asociației Mondiale  a Psihoterapiei Pozitive le-a vorbit medicilor și psihologilor clujeni despre tehnicile de protecție împotriva influenței excesive a altora asupra noastră, dar și despre cum să gestionăm stresul de la serviciu.

Deși a venit în inima Transilvaniei, doctorului german de origine iraniană Hamid Peseschkian nu îi este frică de vampiri. Nici măcar de psiho-vampiri, în a căror studiu este specialist. El a venit la Cluj pentru a se întâlni cu psihologi, medici și psihoterapeuți, dar și pentru a-și lansa cartea al cărui co-autor este, Psiho-vampirii – despre relaționarea pozitivă cu hoții de energie. El a explicat audienței cum pot fi identificate persoanele care au o influență negativă asupra noastră, dar și cum să ne protejăm de furtul de energie.

Dacă aflăm care sunt punctele noastre sensibile, butonul pe care psiho-vampirul apasă, atunci influența lui este mai mică. Dacă îmi știu deficiențele, imperfecțiunile, atunci voi putea fi mai puternic decât psiho-vampirul. De obicei, sunt patru sau cinci persoane din viața ta care au această funcție”, spune dr. Hamid Peseschkian.

Specialistul în psihoterapie pozitivă le-a vorbit clujenilor și despre cum să gestioneze stresul, indiferent dacă e generat de serviciu sau nu. Tehnicile sale lucrează cu modelul echilibrului din psihoterapia pozitivă care se bazează pe faptul că există patru aspecte majore în viață: corpul sau integritatea fizică, munca, relațiile interumane și viața spirituală.  Dr. Hamid Peseschkian spune că problemele apar dacă nu există un echilibru între aceste patru aspecte.

Noi lucrăm atât cu angajatorii, cât și cu angajații, pentru a-i face conștienți că aceste patru aspecte există cu adevărat. Ambele părți trebuie să știe acest lucru. Dacă îți neglijezi corpul, ai probleme fizice de sănătate, dacă muncești prea mult, intervine stresul, la capitolul emoțional, poate interveni depresia, iar la cel spiritual, anxietatea, frica de a muri, frica de a trăi. Iar oamenii nu știu de unde vin toate acestea”, a declarat, pentru RFI, dr. Hamid Peseschkian.

Dar cât de interesați sunt angajatorii români de cât de stresați le sunt angajații? Președintele Asociației de Psihoterapie Pozitivă din România, Gabriela Hum, spune că, în ultima perioadă, firmele au început să conștientizeze importanța managementului stresului angajaților.

Mai nou, sunt o serie de indicatori de performanță pe care companiile sunt obligate să le calculeze, de exemplu,  numărul de zile de concediu medical pe care angajații și le iau, absenteismul. Vrem nu vrem, sunt indicatori care ne aduc informații despre ce se întâmplă în companie. Cu cât stresul la job e mai mare, acești indicatori cresc”, a spus Gabriela Hum.

Mai mult, unele companii încearcă să preîntâmpine situația în care angajații lor sunt prea streasați. De exemplu, unuele companii de IT amenajează spații de relaxare pentru proprii angajați.

Au existat și firme care au angajat psihoterapeuți pentru a gestiona stresul concedierilor colective. Este vorba despre Nokia care a apelat la consiliere psihologică pentru angajații care urmau să își piardă locurile de muncă și care nu au putut trece singuri peste șocul acestei vești.

Asociația de Psihoterapie Pozitivă funcționează în România de 20 de ani. În acest moment, în țară există aproape 200 de psihoterapeuți certificați în acest domeniu. Doctorul Hamid Peseschkian și tatăl acestuia, Nossrat Peseschkian sunt considerați întemeietorii și promotorii psihoterapiei pozitive, tehnică ce are la bază pe o abordare transculturală.

 
Material realizat de corespondenta RFI la Cluj Bianca Pădurean