Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


(Reportaj) Moldovenii au ajuns să muncească şi în Irak

Sute de mii de moldoveni muncesc în străinătate, cei mai mulţi fiind în Rusia, Italia, Portugalia şi Franţa. Unii au ajuns chiar şi în Irak, pentru a face bani şi a avea un trai mai bun.

În Kurdistan, regiunea autonomă din nordul Irakului sunt câteva sute de moldoveni, deşi la doar 80 de kilometri au loc zilnic atentate şi mor zeci de oameni. Cum e la Erbil, în capitala kurdă şi cum se simt moldovenii departe de casă?

Corespondenta RFI la Chişinău, Valeria Viţu, se află în Kurdistan.

"Salamalecum" - formula de salut a unor popoare orientale o aud la primul check-point la intrarea în orașul Erbil. Militarii înarmați efectuează controlul minuțios al fiecărei mașini care intră sau pleacă din capitală, pentru a preveni eventuale atentate în regiunea autonomă. De fapt, asemenea filtre poți vedea mai peste tot: ministere, școli, grădinițe, mall-uri, restaurante, hoteluri.

Chiar din prima zi când am ajuns în Erbil l-am cunoscut pe Pishtuan, cetățean kurd, în vârstă de 40 de ani, tatăl a doi copii. Este șofer și muncește de câțiva ani împreună cu mai mulți moldoveni. "Sunt oameni buni. Îmi place și limba română", îmi spune el. Iată și dovada: "Bună ziua, e frumoasă, mergem mâine la Bardaraș, la Chișinău", sunt cuvintele învățate de Pishtuan.

Într-o zi am mers să văd cum muncesc moldovenii. "Aici în Irak unde suntem este liniște și pace. Mai mult își fac griji rudele de acasă, tot mă întreabă cum muncim noi în așa țară. Aici în Irak unde suntem este liniște și pace", povestește Maria Bolocan, în vârstă de 62 de ani, care pregătește bucate pentru zeci de moldoveni, angajați ai unei companii locale, din apropierea Erbilului. Am găsit-o în timp ce prepara prânzul.

"Îmi spuneau colegii să vin o dată aici și să văd cum e. Mi-a plăcut și am revenit. Când merg în oraș și văd militari înarmați, nu mă ia frica. Dacă o fi să se întâmple ceva, nu ai cum să știi sau să te păzești”, îmi spune femeia, care a ajuns să muncească în Irak, după ce a fost prin Sudan și Siria.

"Acasă puteam face vreo patru mii de lei (cca 300 de dolari), dar nu prea îți ajung. Vine iarna, facturile sunt  mari. Oamenii și-au pierdut orice speranță. Se vorbește mult, dar nu se schimbă nimic. Mulți pleacă peste hotare, își învață copii, vor să îi asigure și cu un loc de trai", continuă Maria.

 

Ce plan are FMI cu energia României?, aflaţi din Adevărul. Sub titlul „Guvernul se întoarce la privatizările din energie”, Adevărul scrie: „Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional să reia privatizarea complexurilor energetice şi listarea la bursă a companiilor Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Privatizarea companiilor energetice va face parte dintr-un plan alternativ la înfiinţarea celor doi coloşi”.

Preţurile mondiale cresc din cauza speculatorilor”; tot în Adevărul găsiţi un interviu cu Dacian Cioloş, comisarul român pentru agricultură. El explică mizele politicii agricole comune şi dă vina pe speculatorii financiari pentru creşterea preţurilor materiilor. Comisarul Cioloş avertizează că „va trebui să ne obişnuim cu creşteri bruşte ale preţurilor produselor agricole. Mecanismele de reglare a pieţelor vor avea efect doar pe termen lung”.

Scumpirea alimentelor din România depinde de vreme”, notează Evenimentul Zilei. „Doar un an agricol excepţional ar putea tempera creşterile preţurilor la mâncare, spun analiştii economici. Pe plan extern, cererea în creştere din partea statelor în dezvoltare şi condiţiile meteo nefavorabile nasc preţuri record”.

Şah la Blaga”, titrează Gândul. Conform unor surse din PDL, „Băsescu i-a cerut primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă, să candideze la preşedinţia PDL, urmând să preia ulterior şi Guvernul, dacă popularitatea Cabinetului Boc nu se va redresa în prima parte a anului viitor. Preşedintele crede că Negoiţă este soluţia perfectă de compromis, dat fiind faptul că primarul este unul dintre apropiaţii lui Adriean Videanu şi are o relaţie bună atât cu vechea gardă, cât şi cu noul val de lideri pedelişti. În plus, Negoiţă ar putea aduce un suflu nou partidului şi ar crea imaginea unui nou PDL, spre deosebire de Blaga, care ar reprezenta trecutul”.

Revoluţia din Modrogan”, editorialul din Gândul  este semnat de Rodica Ciobanu. „Cine va face revoluţie în Modrogan? Dacă Traian Băsescu o vrea cu adevărat, ar trebui să găsească o mână de oameni relativ curaţi şi neînduplecaţi, care, chiar dacă nu ar umbla în profunzime, ar putea lăsa impresia că PDL e altceva. Cum europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, este pentru Traian Băsescu un etalon al integrităţii şi determinării, nu-i rămâne decât să descopere, ori să fabrice, trei-patru clone ale acesteia şi să le instaleze la conducerea partidului, trecând vedetele actuale în planurile îndepărtate. Aceasta ar însemna însă să aleagă între Monica şi Elena, fiindcă cele două, cel puţin din perspectiva spectatorului, se exclud”.

În acelaşi Gândul citim despre reforma sănătăţii. „Când va scăpa România de operaţii la lanternă sau mese de chirurgie de trei milioane de euro care cad? 10.000 de medici români sunt pregătiţi să plece să lucreze în altă ţară, în condiţiile în care personalul medical în România este deja insuficient. Nici la dotări nu stăm mai bine. Mesele se prăbuşesc cu pacienţii, iar operaţiile se fac şi la lumina lanternei. Ministerul Sănătăţii a luat, recent, decizia de a comasa şi reprofila spitalele din România, motivând că spitalele mici epuizează inutil resurse de care spitalele mari duc lipsă. Este această reformă suficientă pentru a rezolva problemele din spitale? Cu un deficit la bugetul asigurărilor de sănătate de aproape un miliard de euro în 2010, sistemul are multe probleme, iar medicii, câţi au mai rămas, nu sunt cea mai mare dintre ele”.

Operaţiunea «SMS din Emirate»: cum am prins în capcană 118 parlamentari”. O anchetă marca România Liberă. 460 de deputaţi şi senatori s-au trezit, în acelaşi timp, cu un mesaj capcană trimis de un jurnalist de la România Liberă care se dădea drept un investitor străin ce le propune o afacere. Rezultatul a fost surprinzător. „Un sfert din Parlamentul României a picat testul acceptând să se întâlnească cu misteriosul investitor arab. Deputatul Robert Negoiță a reacţionat cel mai rapid la propunerea de afaceri venită prin telefon, iar ministrul Vreme s-a dovedit a fi cel mai insistent”. 

Emisiune: 
Matinal de zi cu zi
Teaser: 

„Preţurile mondiale cresc din cauza speculatorilor” (Adevărul). „Scumpirea alimentelor din România depinde de vreme” (Evenimentul Zilei). „Şah la Blaga” (Gândul). „Operaţiunea SMS din Emirate: cum am prins în capcană 118 parlamentari” (România Liberă). „Revoluţia din Modrogan” (Gândul). 

Audio articol: 
Autori: 
Zona: 
România
Categorie: 
Presa românească

 

"E greu. Mi-e dor de casă!"

 

Departe de cei dragi este și Grigore. A lăsat acasă doi copii. L-am zărit în timp ce tencuia pereții unei case. "Comunicăm cu cei de acasă prin skype, telefon. Dar e greu. Am o fetiță de patru ani și plânge mai tot timpul. Și mie îmi este dor", spune Grigore.

Lucrează cot la cot cu arabi și kurzi despre care spune Grigore că sunt oameni muncitori. "Nu sunt arabi înrăiți. Dacă începi să te cerți cu ei sau dacă nu îți convine ceva, ei pot să-ți răspundă mai urât. Trebuie pașnic să ne comportăm, să avem răbdare pentru că suntem în țara lor. Te ajută când ai nevoie. Ne invită și la ei în ospeție", ne-a mai mărturisit Grigore.

O altă moldoveancă, Valentina Crasnopeev a venit pentru prima dată în Erbil acum câteva săptămâni și pare încântată. "Mama tot timpul plânge când vorbim. I-am spus că e bine aici. Suntem stimați. Pregătim mâncare și pentru localnici. Le place zeama moldovenească, fasole și mazărea. Am fost în Erbil deja și am făcut niște cumpărături pentru nepoței și sunt fericită", povestește Valentina.

 

"Femeile nu prea au drepturi în Irak"

 

"Femeile nu prea au drepturi în Irak. Ai grijă cum te îmbraci!", îmi spune într-o zi cineva dintr-o suburbie a Erbilului. Pe străzi nu prea vezi umblând multe femei. Am mers la Biroul pentru Migrație să-mi prelungesc permisul de ședere. Femeile intră pe o altă ușă decât bărbații. La restaurant la fel, doar femeile sunt verificate. În localul în care am ajuns să mâncăm erau vreo 80 de bărbați și doar patru femei. "Ele stau mai mult pe acasă", mi-a răspuns un amic din Erbil.

"Sărmanele. Când vezi asemenea exemple cu adevărat te bucuri de regiunea din care facem parte. Mă bucur că nu avem valori care să ne impună conduita strictă", îmi scrie Roxana, o prietenă din Republica Moldova.

În altă ordine de idei, regiunea Kurdistan se dezvoltă destul de repede. Economia este într-o creștere continuă, tot mai multe companii internaționale investesc aici, inclusiv din România. Deși mai poți vedea scene parcă desprinse din război, Erbilul este un oraș ce merită a fi vizitat, iar în câțiva ani poate deveni atractiv pentru tot mai mulți turiști.