Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


R. Moldova: Problemele tinerilor și soluțiile pe care le văd atât ei cât și autoritățile

val.jpg

Problemele tinerilor moldoveni și soluțiile pe care le văd ei, dar și autoritățile
Image source: 
Valeria Vițu

Șomajul în rândul tinerilor moldoveni este de aproape trei ori mai mare (7,12%) decât în rândul adulților (2,95%). Tinerii mai des lucrează în condiții precare sau la negru, iar rata de participare și angajamentul civic este la fel scăzut. În același timp, tinerii consumă alcool și fumează la fel de mult ca și adulții. Iată doar câteva date dintr-un studiu, realizat de Consiliul Național al Tineretului și lansat miercuri la Chișinău, la primul Festival al Tinerilor. Cercetarea reprezintă un barometru care compară situația tinerilor cu populația adultă pe diferite domenii social-economice: șomaj, participare, sănătate, comportament riscant și violență.

Mulți dintre tinerii veniți la festival, făceau un prim popas la standul Centrului de Dezvoltare a Carierei, un proiect al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Aici, proaspeții absolvenți cu studii superioare încercau să afle mai multe despre cum ar putea obține un loc de muncă. Victoria Belous, consultant în carieră:”Așteptăm tinerii să vină la noi la instruire, să-i învățăm corect cum să-și scrie un CV, o scrisoare de motivare, cum să se prezinte mai bine la interviuri,cum să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare, atât cele vizuale, cât și la telefon, în special cu angajatorul. După trei-patru săptămâni de instruire, avem BPS (business planning seminar) unde îi învățăm pe toți, și pe șomeri, pe migranții întorși în țară, să-și scrie un business -plan, dacă au o idee de afacere și să-și testeze această idee de afacere pe cât este de viabilă. De obicei, la astfel de evenimente se înscriu câte 50-60 de tineri care doresc să vină la noi”.  

Și standul proiectului ”Energie și Biomasă” al PNUD Moldova a trezit interes pentru tineri. Iată ce ne spune, Ina Prisăcaru Zglavuță, specialist în comunicare:”Mesajul nostru este că energia verde încălzește casele, nu planeta. Pentru cei cu simțul umorului mai dezvoltat mesajul nostru este ”Nu umbla cu paiele în cap, transformă-le în energie”. În orice comunitate în care instalăm centrale termice pe biomasă, elevii din școli studiază cursul de energie regenerabilă și eficiența energetică,iar vara cei mai buni ajung la tabăra Eco Energel  - acesta este unul din mesajele adresate tinerilor,apoi avem și o competiție Moldova Eco Energetică,unde avem o categorie dedicată tinerilor,cea mai bună inițiativă a tinerilor”.

Printre participanții la primul festival al tinerilor a fost și Alina Gâlcă. Tânăra crede că o problemă a adolescenților este legată de sistemul educațional. Mai exact, spune ea,”tinerii nu beneficiază de o instruire atotcuprinzătoare în domeniile pe care ei și-ar dori să le studieze și la școală au anumite discipline care sunt destul de generale și pe alocuri seci și nu pot să-și dezvolte anumite abilități sau calități sau să capete informații sau cunoștințe din domeniile pe care le-ar îndrăgi mai mult. O altă problemă, dacă ar fi să ne referim la zonele rurale, unde tinerii nu au cercuri sau cluburi pentru a practica diverse activități extracurriculare, în timp ce la Chișinău aceste sunt supra-solicitate și foarte multe”.

Adrian Băluțel, vicepreședinte al Consiliului Național al Tineretului, unul dintre autorii studiului despre problemele tinerilor e de părere că anume adolescenții sunt cei care trebuie să impulsioneze guvernarea să realizeze și să promoveze programele pentru tineret. ”Cum să-i determinăm? Indexul este un bun exemplu, să le arătăm noi care sunt problemele noastre, din cercetări, din realizări. Campaniile, flash-mob-urile sporesc informarea societății despre problemele care sunt în jurul nostru. De asemenea, o altă soluție ar fi crearea unor mecanisme participative pentru tineri, pe lângă consiliile locale, pe lângă autorităților centrale a unor structuri prin care tinerii să-și poată expună părerile, direct celor care iau decizii”, consideră vicepreședintele Consiliului Național al Tineretului.

Astăzi, provocările unui tânăr sunt mari, au o multitudine de șanse, pe care ar trebui să le valorifice. Totodată, poziția civică a tinerilor ar trebuie să fie mai vizibilă, spune la RFI, Loretta Handrabura, noul ministru al Tineretului și Sportului.”Cunoștințele lor, viziunile altele, ieșite din șabloanele pe care le avem noi adulții, ar putea aduce plus valoare și în procesul decizional. Poziția civică a acestor tineri ar trebui să fie una mai vizibilă pentru că Indexul pentru tineret deja denotă un absenteism al tinerilor în campaniile care au avut loc. Pentru mine este un mare semn de întrebare”.

Loretta Hadrabura pare nedumerită, de faptul, că mulți angajatori refuză să ia la serviciu tineri, chiar dacă au cunoștințe foarte bune.” De asemenea, un mare semn de întrebare îmi apare – de ce angajatorul nu stimulează și nu ia tineri care au cunoștințe, vorbesc limbi străine, cu potențial de a interacționa înafara țării și a aduce practici și expertize din afara țării. Și de multe ori acești angajatori sunt reticenți,solicitându-le experiență pe care nu au cum acești tineri să o aibă. Ori aici voi susține plenar stagiile de practică, fiind stagii de muncă, dar aceste stagii să fie chiar realizate, să nu fie formale”. 

Totodată, consideră ministrul Tineretului și Sportului, tinerii ar trebui să se implice mai mult în procesul decizional și anume ”să se implice în activitatea centrelor de tineret, în centre comunitare, în consilii locale și raionale, împreună cu adulții care vin cu o altă experiență. Astfel eu văd o îmbinare foarte armonioasă dintr-o tradiție care trebuie continuată, și noutatea, modernitatea cu care vin acești tineri”.

Tinerii reprezintă astăzi o pătrime din populația Republicii Moldova, dar în cele mai mute cazuri sunt excluși, voluntar sau involuntar, din procesele de luare a deciziilor. Deși un sfert din populație are vârsta între 15 și 29 de ani, doar 3 membri ai Parlamentului Republicii Moldova reprezintă această categorie de vârstă. La ultimele alegeri la nivel național și local, doar fiecare al treilea tânăr cu drept de vot şi-a exprimat opţiunea.

 

Reportaj realizat de Valeria Vițu