INDAGRA 2015- tehnici și utilaje noi, alături de vechile probleme ale agriculturii din România

Sute de fermieri, mari și mici, zeci de tractoare și utilaje agricole, animale și produse tradiționale ocupă câteva hectare într-una dintre cele mai scumpe zone din București. INDAGRA 2015, de fapt un cumul de expoziții, simpozioane și manifestări, face bilanțul unui an agricol marcat de secetă, spune președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli, Laurențiu Baciu. Cu toate acestea, agricultura românească a reușit să se descurce și să își scoată cheltuielile.

Stau de vorbă cu fermierii care au venit la INDAGRA și constat că majoritatea se plâng de o lipsă de viziune pe termen lung în domeniu, de un proiect național.

Problema e cunoscută, vine soluția de la președintele Klaus Iohannis, prezent și el la INDAGRA, rămâne doar ca experții să se pună pe treabă: ”Dincolo de pașii făcuți sau de programele în derulare, putem construi o strategie pe termen lung, clară și eficientă, de dezvoltare a agriculturii, în care să angrenăm resurse intelectuale, specialiști, autorități, oameni cu experiență practică, cu exemple de succes în domeniu. Agricultura are toate șansele să devină o sursă de bunăstare și creștere economică în România. Dar pentru acest lucru este nevoie de tehnologie nouă, de modernizarea infrastructurii rurale, a celei de producție, transport și desfacere, de conectarea agricultorilor cu piața, în toate formele asociative și concurențiale specifice economiei de piață. Atunci când exploatația agricolă va înceta să mai reprezinte doar un mijloc de subzistență vom putea vorbi de un progres real în mediul rural”, a spus Iohannis.

Îmi aduc aminte că o astfel de strategie pentru agricultura din România, valabilă până în 2030, a fost deja întocmită, e adevărat că în mandatul fostului președinte. Iar până la o alta, există documente care stabilesc care sunt liniile de acțiune, după cum îmi spune secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Turtoi. E vorba de Programul Național de Dezvoltare Rurală, aprobat la Bruxelles, și care are 3 principale obiective, spune George Turtoi.

Și dacă tot există obiective stabilite, ce îi mai lipsește agriculturii românești pentru a fi cu adevărat competitivă la nivel european? În primul rând banii, îmi explică deputatul Nini Săpunaru, președintele comisiei pentru agricultură.

Iar dincolo de bani, găsim fărâmițarea excesivă a terenurilor și lipsa de asociere, după cum explică Sorin Chelmu, fost oficial la agricultură, acum președintele unei organizații care încearcă să îi ajute pe fermieri.

Dacă stăm și adunăm, problemele din agricultura românească sunt încă multe, prea multe. Ar fi nevoie de o regândire a modului de acțiune, de luare a deciziilor, de o mai apropiată colaborare între autorități și agricultori, îmi spune Emil Dumitru, președintele federației ProAgro.

În concluzie, cum arată agricultura din România, cum se vede ea de la INDAGRA 2015? Răspunsul vine de la președintele Klaus Iohannis: ”Românii au cele mai bune mere din lume, dar peste 80% dintre cele pe care le consumăm sunt din import. Avem oameni harnici, cu inițiativă, dar ne lipsește infrastructura. Și din când în când dăm vina pe vreme sau, dimpotrivă, în funcție de ea așteptăm un an bun în agricultură. Îmi doresc ca agricultura românească să nu mai fie un domeniu al paradoxurilor, ci unul al performanței. Cred că este momentul să depășim o dată pentru totdeauna această fază și să transformăm agricultura românească într-una realmente competitivă, care nu depinde nici de vreme, nici de alte circumstanțe și în care investim. Când spun investim nu mă refer doar la fonduri, ci și la preocupare constantă și acțiune coerentă, transpusă în politici inteligente și stimulative. România trebuie să încurajeze inițiativa în agricultură și să valorifice la maxim fondurile structurale”, a declarat Iohannis.