Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Zilele Vinului din Republica Moldova, prilej de băutură și afaceri

20161001_081353.jpg

Zilele Vinului din Republica Moldova
În Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău au expus 43 de producători de vinuri
Image source: 
Petru Clej

La sfârșitul săptămânii au avut loc la Chișinău “Zilele Vinului”, un festival de importanță majoră pentru o țară în care fiecare al șaselea lucrător este ocupat în viticultură și vinificație. În Piața Marii Adunări Naționale din Capitala Republicii Moldova s-au adunat 43 de producători care prezintă peste 400 de sortimente de vinuri.

Printre standuri se regăsesc nume sonore: Cricova, Mileștii Mici, Purcari, Vismos, Barza Albă și altele. Piața e plină de degustători.

Prefer vinurile roșii seci, nu doar Cricova ci vinurile moldovenești în general”, îmi spune un bărbat cu un pahar de vin în mână în fața unuia din mai multele standuri Cricova.  

Nu sunt un expert dar are parcă gust de fructe. Voi mai trece și pe alte standuri și după aceea mă voi hotărî  ce sortimente cumpăr pentr acasă”, mai spune el.

Alături, la celălalt stand Cricova, mă întâlnesc cu un degustător de marcă, fostul prim ministru din perioada 2012 – 2015, Iurie Leancă.

 “Acesta este sortimentul Virgin, roșu, care ste nu doar unul dintre cele mai bune de la Cricova, dar și din toate vinurile de aici. Și când am avut în vizită delgații importante și din Occident și din est, i-am dus de regulă la Cricova și acest vin a fost mereu apreciat”, spune fostul premier.

Printre vizitatorii din Piața Marii Adunări Naționale se numără numeroși străini, unii veniți special entru acest festival.

Un american care lucrează în Republica Moldova, dar care a fost zilele trecute la Oktoberfest în Germania, s-a întors ca să fie prezent aici să poată degusta vinurile moldovenești. Cum e vinul moldovenesc?

E fantastic. În primul rând calitatea e foarte bună. În al doilea rând prețul este excelent. Comparat cu alte vinuri de calitate înaltă este foarte accesibil și ceva ce ar putea constitui un export major al Moldovei.” spune americanul cu un pahar de tulburel în mână.

Importanță economică

Pe lângă marii producători – Cricova, Mileștii Mici, Purcari – sunt o sumedenie de mici vinificatori printre care și Carpe Diem.

În momentul acesta avem prezentate patru sortimente:  o Fetească albă tradițională, un Chardonnay clasic foarte iubit, avem un cupaj de Fetească Albă și Fetească Regală din 2015 din care împărțim acum ultimele sticle la consumatori și ca vin roșu avem un cupaj 65% Pinot Noir și 35% Canernet Sauvignon” explică Mihai Bradu de la firma Carpe Diem.

Vinurile firmei se desfac în câteva locuri printre care și vinăria Carpe Diem – prima din Chișinău – foarte chic, de pe strada Columna la prețuri cuprinse între cinci euro sticla de vin alb și 6,5 – 7 euro cea de vin roșu.

Carpe Diem exportă la ora actuală în trei țări: Ucraina, Singapore și Japonia.

E greu de intrat pe piețele străine. La magazine pe rafturile de sus sunt vinurile din Franța, Italia, Spania, Germania, care sunt expuse la nivelul ochilor. Vinurile moldovenești stau pe rafturi mai jos.”, mai spune Mihai Bradu.

Noi producem vinuri în cantități mici și de aceea ne concentrăm pe calitate. Consumatorul dacă gustă prima oară vinul nostru, la sigur îl va gusta și a doua oară. Dar întâi trebuie să ajungi până la consumator”, adaugă el.  

Viticultura și vinificația contribuie cu 8,5% din produsul intern brut al Republicii Moldova și în acest sector lucrează circa 200000 de persoane, adică o șesime din totalul populației ocupate, în timp ce vinrile reprezintă 30% din exporturi.

Reorientarea exporturilor

În ultimii ani, piețele de desfacere a acestor vinuri s-au diversificat, mai ales după embargoul impus în 2006 de partenerul tradițional, Federația Rusă. Tot răul a fost spre bine este de părere Iurie Leancă.

Federația Rusă ne-a ajutat foarte mult atunci când ne-a impus primele sancțiuni. De atunci o bună parte dintre vinificatori au înțeles că trebuie să se axeze pe calitate, nu doar pe cantitate”, spune fostul premier.

“De atunci suntem mult mai prezenți pe alte piețe externe, în Africa de pildă, spre marea mea surprindere. În China sau japonica suntem la început de cale e nevoie de acțiuni mai temerare și concertate”, mai spune Iurie Leancă.  

Pe lângă reorientarea către piețele din vest, incusiv România, statul îi sprijină pe vinificatori pentru promovarea exporturilor după cum explică președintele Agenției naționale a viei și vinului Gheorghe Arpentin.

“Fiecare producător, și de struguri și de vin și cel care face puieți pentru pepinieră toți plătesc în acest fond, iar statul este obligat prin lege să contribuie cu aceeași sumă. De pildă, dacă producătorii articulari adună un milion de dolari, statul trebuie să adauge încă un million de dolari”, spune Gheorghe Arpentin care este el  însuși producător de vinuri. Dar aceasta nu este doar o afacere.

Toți îmi spun: dar tu n-ai să mai apuci să faci un vin din acesta. Eu tot timpul răspund că ceea ce am făcut e pentru copii, să urmeze ei ceea ce am început a creea, următoarea generație. Și cu asta trebuie să pornim la drum, cu răbdare și pasiune”, adaugă el.   

Ascultați reportajul realizat la Chișinău de Petru CLEJ
2095