Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Senatul a votat pentru scutirea pensiilor de impozite. Economiștii: Totul se plătește

Senatorii au adoptat astăzi un proiect de modificare a Codului fiscal prin care nu se mai reţine impozitul de 16% din pensii, inclusiv pentru cele mai mari de 1.050 lei, iar contribuţiile la Sănătate sunt suportate din bugetul de stat.Proiectul de lege este semnat de senatorul ALDE Cristiana Anghel și ar presupune, pe scurt, că nicio pensie nu va mai fi impozitată sau supusă plății contribuțiilor la Sănătate. Analistul economic Aurelian Dochia pune votul din Senat pe seama apropierii alegerilor parlamentare.

Nu este pentru prima dată când asistăm la măsuri cu vădit caracter electoral, spune Aurelian Dochia, care averizează că începând de anul viitor bugetul va fi reconstruit pe cu totul alte baze, cel mai probabil cu sacrificarea investițiilor:

Aurelian Dochia: Suntem în preajma alegerilor și am avut o serie de astfel de măsuri, care, pe termen lung, nu știu cât vor fi de sustenabile și care vor crea mari probleme începând cu anul viitor.

Reporter: Ce înseamnă să plătești de la bugetul de stat contribuțiile la sănătate pentru pensii? La nivel macroeconomic, cât de mult ne-ar destabiliza?

A.D: Este greu de spus pentru că acest lucru, în niciun caz, nu se poate face fărăr o restructurare foarte importantă a întregului buget. Nu este vorba doar despre această măsură, dar și despre alte măsuri luate în ultima vreme. Acum se discută despre indemnizațiile pentru mame, care deja au creat o povară suplimentară la buget. Această măsură este în aceeași direcție. Începând de anul viitor, probabil că bugetul va fi reconstruit pe cu totul alte baze. Cu veniturile pe care le încasează în momentul de față statul și cu cheltuieli care sunt mult mai mari pe unele capitle de buget, nu se poate continua. Acest lucru înseamnă că fie vor trebui reduse cheltuielile pe alte capitole de buget, fie mai devreme sau mai târziu vom ajunge la măriri de impozite și taxe. De obicei capitolele afectate cele de investiții sunt cele care suferă și care suportă aceste șocuri. Este un lucru simplu. Până la urmă, totul se plătește.

Rep: Constatați o practică a parlamentului de a vota proiecte fără a se preciza sursa de finanțare?

A.D: Fără îndoială. Deși există legislație care obligă parlamentul să precizeze susrsa de finanțare, acest lucru nu se întâmplă de multă vreme. În perioadele electorale avem o serie de măsuri de acest gen, care prevăd fie scutiri de impozite și taxe, fie creșteri de cheltuieli bugetare care nu au o fundamentare și o indicație a sursei de finanțare. De aceea spuneam că bugetul penru anul viitor va trebui să fie restructurat în mod serios. Nu știu dacă până la alegeri vor mai apărea astfel de inițiative. Dacă apar, lucrurile devin foarte complicate pentru anul 2017.

Rep: Există voci dintr-o anumită parte a medului politic care sugerează că orice program electoral în perspectiva alegerilor, trebuie trecut prin filtrul consiliului fiscal. Ați susține o astfel de inițiativă?

A.D: Nu cred că este o inițiativă. Sunt două planuri diferite. Programele electorale au răspundere politică, iar cei care le propun trebuie să fie capabil să le susțină în fața electoratului.

Rep: Dar vorbim despre dimensiunea economică a acestora.

A.D: Chiar și pentru dimensiunea economică, responsabilitatea este politică. Consiliul fiscal poate să emită o opinie, dar ar fi copleșit de numărul acestor programe. Nu are capacitate să facă așa ceva. Și chiar dacă ar spune că un program nu este sustenabil, cum ar schimba lucrurile? Consiliul fiscal a avut poziții și asupra bugetului. Are o putere legală de a emite opinii asupra bugetului. De multe ori opinia a fost și nu produs rezultate, pentru că nu are dreptul de a bloca bugetul. Cu atât mai puțin are dreptul pe niște programe politice.

Rep: Atunci singurul filtru presupune că factorul politic va da dovadă de responsabilitate? Acesta este singurul filtru la care putem spera?

A.D: Până la urmă, trebui să ajungem și la acest lucru. Dincolo de factorul politic este chiar electorul. Acesta trebuie să înțeleagă că nu toate propunerile politice sunt rezonabile, realiste și că unele sunt populiste și pot fi periculoase.

Rep: Ce credeți că va face un pensionar care știe că pensia lui nu va mai fi impozitată? Nu va vota într-un anumit fel?

A.D: Fără îndoială, dar ar trebui să existe și alte voturi, de cealaltă parte. Din păcate, votează prea puțin, dar ar trebui și el să aibă un cuvânt de spus, să voteze și să spună că acele proiecte nu sunt sustenabile.



 

Cum reacționează Consiliul Fiscal?

 

1,6 miliarde de lei este impactul bugetar imediat, dacă nu se mai reține impozitul de 16% din pensii. La această sumă se adaugă însă și costurile acoperirii asigurărilor de sănătate din bugetul de stat  - transmite Consiliul Fiscal. În Parlament sunt, la acest moment, mai multe măsuri cu un caracter asemănător, în diferite stadii ale traseului legislativ, atrage atenția președintele Consilului, Ionuț Dumitru, care spune, la RFI, că modul în care sunt promovate aceste măsuri este revoltător. Mai mult, s-ar încălca flagrant legea responsabilității fiscale:

Ionuț Dumitru: Dacă ne uităm la măsurile care au trecut astăzi de senat, respectiv eliminarea impozitului de 16% pentru pensiile care depășeau 150 lei,  eliminarea contribuțiilor la asigurările de sănătate cae se plăteau la pensiile care depășeau punctul de pensie, vedem că au un impact bugetar destul de mare. După estimările noastre,  la impozitul pe venit discutăm despre un impact anual de 1.6 mld. lei. În cazul contribuțiilor la sănătate, nu avem în momentul de față o estimare, dar probabil că este tot în această zonă a sutelor de milioane de euro. 

I.D: La acestea nu avem o estimare în momentul de față, dar oricum, sunt sume mai ult decât semnificative. Aceste măsuri, o dată trecute de senat se duc în camera deputaților. Acolo este votul final. Atrag atenția și asupra faptului că în momentul de față, în parlament, sunt mai multe măsuri de genul acesta, aflate în diverse faze ale procesului legislativ. Vreau să amintesc de creșterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu. Aceasta înseană un efort bugetar colosal, de aproape 20 mld lei. Aceasta înseamnă 3% din PIB. În momentul de față, punctul de pensie este 35% din salariul mediu. Aceasta ar însemna o creștere medie a pensiilor de aproximativ 30%. Mai este o inițiativă referitoare la introducerea pensiilor speciale și pentru profesori și în acelați timp, reducerea contribuțiilor pentru asigurări sociale cu încă 5 puncte procentuale. Dacă totalizăm aceste măsuri, impactul este catastrofal de mare. Nu am văzut nicio preocupare din partea legislativului de reducerea a decalajelor fizice care există între numărul de beneficiari și numărul de contributori ai sistemelor de asigurări sociale. Marea problemă a sistemului de pensii și a celui de sănătate,  a asigurărilor sociale, în general, este tocmai acest dezechilibru fizic între numărul contribuabililor și cel al beneficiarilor. Sunt sub 5 mil de salariați care plătesc contribuții la asigurările sociale și de un număr de aproape 6 mil de pensionari și de 18 – 20 mil de oameni care sunt asigurați în sistemele de sănătate.

Rep: Evident, este un dezechilibru major. Revenind la votul de astăzi, nu este totuși ilegal? În lege scrie că trebuie să precizezi suras de finanțare.

I.D: Legea finanțelor publice, legea responsabilității fiscale solicită explicit acest lucru. Nu este prima dată când este aprobată o inițiativă legislativă fără o estimare de impact financiar. Nu este o noutate. Revoltător este modul în care se iau aceste decizii, fără a se ține cont de impactul financiar, de parcă nu ar conta.

Rep: Vă declarați revoltat.

I.D: Nu neapărat revoltat. Dar nu înțeleg cum se iau astfel de decizii fără să știm despre ce impact financiar discutăm și se votează în parlament.

Rep. Consiliul fiscal are un filtru în această poveste? Există voci dintr-o anumită zonă politică care sugerează că programele electorale din preajma alegerilor trebuie trecute prin filtrul consiliului fiscal.

I.D: În legea 69/2010 există o prevedere că președinții partidelor politice, cu trei luni înaintea alegerilor, pot solicita consiliului fiscal o evaluare a impactului financiar și economic a măsurilor electorale. Niciun președinte de partid politic nu a făcut acest lucru până acum. Știm cu toții că promisiunile electorale nu au acoperire financiară în cea mai mare parte. Evident că nu doresc să solicite consiliului fiscal o evaluare de impact financiar, când știu de la bun început că nu au acoperire financiară.

Rep: Cum se va manifesta dezechilibrul bugetar pe anul 2017? Să ne așteptăm la creșteri de taxe, la scăderea investițiilor?

I.D: Dacă ne gândim doar la măsurile despre care discutăm acum, localizate la nivelul pensiilor, oricum pornim de la un deficit în sistemul de pensii de 18 – 19 mld lei. Ca să plătim pensiile, la nivelul foarte mic la care sunt în momentul de față, statul de împrumută. Se iau bani din bugetul de stat pentru a acoperi pensiile. Oricât de mică este pensia în momentul de față, ea nu este finanțată. NU este acoperită din contribuția încasată decât într-o proporție de 60%. 40% din pensia foarte mică avută acum în România este un transfer din bugetul de stat. Luăm banii dintr-un buzunar și îi punem în celălalt. Ne împrumutăm pentru a plăti pensiile la nivelul actual. Oricât de cinic ar părea, luăm bani de la generațiile următoare. Aceasta este realitate, dar trebuie să găsim soluții. De aceea spuneam că nu am văzut inițiatorii din parlament ai diverselor propuneri care se referă la beneficii sociale, să vină și cu inițiative legislative care să rezolve problema structurală despre care discutăm, anume că avem prea puțini contribuabili raportat la numărul de beneficiari în sistemele sociale.