Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Radicalizarea islamică, în creștere în România (raport DIICOT)

diicot_2.jpg

Traficul şi consumul de droguri de mare risc sunt înregistrate în special în Bucureşti
Traficul şi consumul de droguri de mare risc sunt înregistrate în special în Bucureşti
Image source: 
RFI

Radicalizarea islamică din România este unul dintre riscurile majore, fenomenul a cunoscut o amplificare în ultimii ani și e necesară actualizarea legii privind prevenirea şi combaterea terorismului, anunță DIICOT, în raportul pentru 2017.

”Propaganda Daesh a continuat să constituie principalul motor al declanşării şi alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată şi de alte organizaţii teroriste. Dată fiind accesibilitatea ridicată, viteza crescută a comunicării şi posibilitatea anonimizării, Internetul a continuat să constituie mediul predilect pentru accesarea, diseminarea şi crearea de conţinuturi radicale”, explică DIICOT în raport.

Potrivit documentului, actorii singulari reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste iar utilizarea unor metode de atac accesibile şi nesofisticate (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situaţii să fie dificil de identificat şi contracarat de către autorităţi, iar ponderea ţintelor a aparţinut categoriei soft: evenimente şi adunări publice, transport public, zone frecventate de turişti”.

România nu s-a confruntat pe parcursul anului 2017 cu o ameninţare teroristă concretă şi consistentă, spun procurorii DIICOT, însă atrag atenţia că unul dintre riscurile majore este radicalizarea islamică.

Peste 8.000 de dosare nou deschise pentru trafic de droguri

Peste 8.000 de dosare pentru trafic de droguri au fost deschise anul trecut de procurorii DIICOT, mai multe decât în 2016. Numărul total de dosare de soluţionat vizând această infracţiune a fost anul trecut de 13.443, din care au fost soluţionate peste 4.000, arată raportul de bilanţ al DIICOT pentru 2017. Potrivit procurorilor, cannabisul a rămas cel mai traficat drog, provenit în spaciel din Spania şi Olanda şi introdus în România pe cale rutieră.

Anul trecut au fost indisponibilizate 2.033,77 de kilograme de droguri, din care 15,34 kilograme droguri de mare risc (la care se adaugă 28.758 de comprimate şi 1,1 litri conţinând droguri de acelaşi gen) şi 2.018,43 de kilograme droguri de risc (la care se adaugă 15.782 comprimate şi 1,5 litri conţinând droguri de acelaşi gen), faţă de anul 2016 când au fost confiscate 5.907,56 de kilograme, din care 2.782,59 de kilograme au reprezentat droguri de mare risc, iar diferenţa de 3.124,97 de kilograme, droguri de risc.

”Diminuarea în cursul anului 2017 a cantităţii totale de droguri capturate în raport cu anul precedent a fost generată, în principal, de împrejurarea că, pe parcursul anului 2016, s-a reuşit indisponibilizarea în vederea confiscării, într-un singur dosar penal, a cantităţii de aproximativ 2,5 tone de cocaină aflată în tranzit pe teritoriul României şi având ca destinaţie finală Olanda, explică procurorii în raport.

Traficul şi consumul de droguri de mare risc sunt înregistrate în speciale în Bucureşti şi în centrele universitare importante.

În ceea ce privește traficul transfrontalier de droguri de mare risc, România a rămas piaţa de tranzit de pe traseul rutei balcanice de transport, în special pentru heroină, cocaină şi ecstasy.

Există, însă, şi o rută alternativă folosită de traficanţii de droguri prin partea de sud a ţării, prin Bulgaria şi Serbia, apoi către Ungaria, astfel că în 2017 au avut loc două întâlniri între procurorii DIICOT şi cei ai parchetului specializat în combaterea criminalităţii organizate din Serbia, pentru realizarea în viitor a unor schimburi de experienţă şi bune practici.