Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coordonatorul Centenarului, revocat de MC. Mircea Vasilescu: Va domina spiritul festiv de tip Cântarea României

Ministrul Culturii a dispus revocarea secretarului de stat Paul Cotîrleţ, responsabil de departamentul care organizează Centenarul. „Activitatea desfăşurată până în prezent de acest departament nu a avut un concept unitar, cu principii, teme, acţiuni bine definite şi nici criterii de selecţie, obiective coerente sau reprezentative astfel că, până în prezent, nu se poate definitiva o listă finală a proiectelor finanţabile” – constată ministrul, în condițiile în care au trecut deja trei luni din anul Centenarului, iar evnimentele organizate până acum nu au depășit nivelul unor expoziții sau proiecții de documentare video.

De program ar fi trebuit să se ocupe experți, iar Centenarul ar fi fost o ocazie pentru dezbateri cu adevărat relevante pentru societate, crede  Mircea Vasilescu, profesor si publicist. La cum stau lucurile acum, cel mai probabil va fi un an fără substanță, de festivism de tip Cântarea României, pe care politicienii vor încerca să-l exploateze, se așteaptă Mircea Vasilescu: 

Mircea Vasilescu: Aici nu este nimic nou. La Ministerul Culturii s-au schimbat 25 de miniștri din 1990 până acum. Din 2012 încoace, în ultimii cinci ani, s-au schimbat 12 miniștri. Un mandat, în media a durat cam un an, un an și un pic, chiar mai puțin.

Reporter: Însă nu toți acești miniștri au prins un moment ca acesta, Centenarul.

M.V: Este adevărat, dar centenar sau necentenar, este haos, dezordine, lipsă de orice urmă de concepție și de viziune pe termen lung. Dacă ne-am trezit că trebuie să sărbătorim centenarul și să bifăm ceva, să avem niște activități mai simandicoase, este evident că nu avem cum să le facem atât timp cât la Ministerul Culturii hosul și dezordinea reprezintă regula, nu excepția.

Rep: Trebuie să bifăm niște acțiuni sau, totuși, era un moment esențial pentru noi ca societate?

M.V: Sigur că era un moment important pentru noi să recapitulăm o sută de ani de istorie și să vedem unde am ajuns, ce am construit în o sută de ani. Mai sunt și alte state din Europa care sărbătoresc o sută de ani de independență sau au o legătură cu suta de ani trecută de la încheierea primului război mondial, de exemplu Polonia sau Lituania. Dacă ne uităm acolo vedem că ei sunt un pic mai articulați și mai harnici. Sigur că ar fi trebuit să facem ceva adevărat și substanțial, dar am spus că bifăm pentru că acesta mi se pare tratamentul centenarului din partea autorităților. Se bifează niște lucruri.

Rep: Cum ar fi trebuit să arate, în opinia dumneavoastră, acțiunile în contextul centenarului? Ce ați fi vrut să vedeți?

M.V: Dacă ne amintim, povestea aceasta cu centenarul a început în timpul guvernului ui Dacian Cioloș. Atunci s-a instituționalizat cumva ideea de a sărbători centenarul. Ar fi fost bine dacă exista deja un program articulat, coerent și cu acțiuni la nivel național și cu altele la nivel local, regional, dar care să fi avut cap și coadă. Ar fi fost bine dacă de acest program s-ar fi ocupat din timp experți din diverse zone, capabili să articuleze un program.

Rep: Care ar fi trebuit să fie destinatarii? Mă uitam pe pagina de Facebook a departamentului Centenar. Sunt foarte multe expoziții, lansări pe la muzee, o reeditare a unor steaguri vechi. Pare că sunt acțiuni extrem de nișate, pentru un anumit tip de public.

M.V: Exact, sunt acțiuni cu impact minimal. Foarte multe țin de comemorarea istoriei sau de anumite aspecte ale istoriei, ale momentului de la 1918. În sine, nu este rău. Evident că trebuie aniversat acel moment, oamenii de atunci, atmosfera de atunci trebuie refăcută, reînviată. De pildă, mie mi-ar fi plăcut să existe în spațiul public o discuție amplă, pornind de la activități de un fel sau altul, despre ce am făcut noi ca societate, cum am evoluat în suta asta de ani, de unde am plecat și unde am ajuns. În felul acesta discutăm, implicit și despre locul nostru în lumea de azi și lumea de mâine. Ar fi fost mai interesant așa, decât să facem câte o mică expozițioară cu steaguri, cu fotografii, cu documente de epocă. Sunt lucruri bune și interesante, dar insuficiente.

Rep: Cum explicați faptul că la Ministerul Cuilturii nu ajung oameni cu o anumită pregătire?

M.V: În două feluri, pe de o parte prin excesiva politizare a administrației românești. Asta o știm de mult. Dacă partidul își tot pune oameni în tot felul de funcții numai pe motivul că sunt oameni ai partidului, nu am făcut nicio brânză și nu o să facem niciodată. O să fie tot felul de figuri triste plasate unde nu le este locul. A doua explicație este una mai generală, care ține de atitudinea politicienilor români față de cultură. Cultura este pe ultimul loc în preocupările celor mai multor politicieni români. Gradul de cultură al oamenilor care iau decizii în Parlament și în partide este foarte scăzut. Sunt convins că foarte mulți nici nu înțeleg la ce este bună cultura și la ce folosește ea, în afară de cazuri ornamentale. Când vrem să ne lăudăm frumos, punem puțină cultură, așa cum punem sarea și piperul în mâncare.

Rep: Așa credeți că se va întâmpla și cu centenarul anul acesta? Acest moment va fi prilej de capitalizare? 

M.V: Da, va fi, atât cât va fi. Trei luni din an au trecut și nu s-a întâmplat nimic. După trei luni încă se fac planuri. După trei luni trebuia deja să se vadă ceva, nu să facem planuri. Atât cât va fi, va fi probabil ceva în care va domina spiritul festiv de tip Cântarea României, cu stegulețe, cu ornamente, cu iubirea față de cultura și istoria neamului declarate lacrimogen, fără să fie urmate de vreo substanță anume.