Mii de oameni prezenți la Chișinău, la manifestația care a marcat 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România

Prezent la manifestație, fostul președinte Traian Băsescu a declarat că parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să voteze în cel mai scurt timp unirea.

„Suntem în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Foarte mulţi, în România, nu ştiu de ce această piaţă se numeşte Piaţa Marii Adunări Naţionale, şi le spunem acum: aici, românii din Republica Moldova au dat în 1989 bătălia pentru limba română. 300.000 de români din Republica Moldova au cerut ca limba română să le fie limbă de stat”, a spus Traian Băsescu.

"Aici, astăzi, venim cu al doilea mare eveniment şi cerem parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău ca, în cel mai scurt timp, în cinstea Centenarului Unirii, să voteze din nou unirea”, a completat fostul şef al statului.

Traian Băsescu a reluat afirmaţia făcută cu o zi în urmă, conform căreia trăim „după voinţa lui Stalin şi Hitler, trăim după odiosul pact Ribbentrop-Molotov”, afirmând că românii sunt singurii care nu au avut tăria de a îndepărta efectele pactului.

La Chișinău au mai fost prezenți și liderii PNL și USR, Ludovic Orban şi Dan Barna.

„Este o bucurie fără seamă. Bucuria unui popor se bazează pe patriotism. Dar ce mai este astăzi patriotismul? Cum poate să fie patriotismul astăzi? E o întrebare pe care probabil ne-o punem astăzi cu toţii, şi dincolo de marea asta de steaguri şi dincolo de tot acest entuziasm incredibil pe care l-am găsit astăzi aici, eu, sincer, cred că locul Basarabiei, locul Moldovei şi al României sunt în Uniunea Europeană. Ştiu că pentru dumnevoastră ultimii ani au descurajat această direcţie şi ştiu că pare o întrebare foarte grea acuma, dar în realitate, în 1914, ideea unirii nici măcar nu exista teoretic şi după patru ani, în 1918, miracolul istoric s-a produs (...) cel mai puternic motor este speranţa şi încrederea, şi dragostea pe care o avem cu toţii venind aici”, a susţinut Dan Barna.

Evenimentul a început cu un spectacol folcloric, după care a fost intonat imnul României, iar la final mulţimea a scandat îndelung "Unire!!".

Ce spun însă oamenii simpli de peste Prut? Își doresc unirea, dar sunt conștienți că liderii politici de la Chișinău nu vor lua o astfel de măsură prea curând.

Organizatorii evenimentului susțin că ar fi fost prezenți 100.000 de oameni, în timp ce poliția de la Chișinău vorbește de 7.000.

Pe de altă parte, 21 de tineri care aveau măști pe față și rucsacuri în spate au fost reținuți în centrul Capitalei. Oamenii legii spun că tinerii se indreptau spre manifestatia din Piata Marii Adunari Nationale, incercand sa intre in multime.

Tot la Chișinău a fost citită și proclamaţa Marii Adunări Centenare de la 25 martie 2018. Documentul cere Parlamentului de la Bucureşti ca, în şedinţa solemnă din data de 27 martie, să adopte o decizie pentru "reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României". În acelaşi text al proclamaţiei se arată că „guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie şi menţinerea în prizonierat a acesteia".

„Cerem celor două Parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice Reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a Actului Final de la Helsinki”, arată textul proclamaţiei prezentat de Unimedia.

Potrivit aceleiaşi surse, „guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie, prin sărăcirea populaţiei şi menţinerea în prizonierat a acesteia, prin alungarea ei peste hotare, la munci grele, prin falsificarea trecutului istoric şi crearea unor iluzii pentru viitor, prin propagandă şi manipulare, pentru a-şi menţine funcţiile şi accesul la fluxul de bani şi beneficii”.

Proclamaţia mai spune că în urma votului din Sfatul Ţării de la 1918, în teritoriul dintre Prut şi Nistru „a fost instaurat un regim care a asigurat tuturor securitatea individuală şi libera evoluţie socială, economică, politică şi culturală”, iar legitimitatea actului Unirii Basarabiei cu România trebuie conştientizat ca fiind „unica soluţie de supravieţuire şi progres al românilor de peste prut”.

Aceeaşi sursă arată că este în asentimentul aleşilor locali din Moldova, care au votat Declaraţia de Unire cu România, şi care au primit un răspuns imediat din partea oraşelor, judeţelor, instituţiilor de învăţământ, ONG-urilor şi din partea disaporei din România, pentru a urgenta Unirea.

De asemnea, proclamaţia condamnă  „orice formă de intimidare a semnatarilor Declaraţiilor de Unire cu România din partea unor grupuri de mercenari care neagă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova de a trăi într-un stat de drept, naţional, puternic, unitar şi prosper”.

Minorităţile naţionale şi entice din Republica Moldova sunt îndemnate să susţine Unirea şi este reafirmat dreptul poporului moldovean de autodeterminare.

Astfel, proclamaţia apreciază că Anul Centenarului este oportun pentru Unire şi pledează pentru formarea Patriei-Mamă, România.

Unioniştii afirmă că, după participarea la consultarea publică de la Chişinău, între 1-14 aprilie, se va vota unirea şi va fi convocat Congresul Reîntregirii Neamului la Iaşi, între 24-16 august. De asemenea, între 24-26 august, va fi organizată o Conferinţă Internaţională la Parlamentul European.