Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum luptă Franța contra abandonului școlar ?

Gilles Doriniaque, director delegat pentru formări profesionale și tehnologice la un liceu din Arles, este unul din profesorii francezi care se bat zi de zi contra abandonului. Dacă România este pe locul trei în Europa în ceea ce privește abandonul școlar, Franța se află la jumătatea acestui clasament și are mai multe măsuri care să-i împiedice pe elevi să părăsească sistemul. Dacă acestea nu funcționează, statul francez are diverse soluții pentru a-i reacroșa pe tinerii ieșiți în sistemul de formare. Gilles Doriniaque  le-a povestit despre munca sa colegilor români prezenți recent la Institutul Francez din București la o conferință despre școlile de meserii.

Rep: Ce măsuri luați în Franța pentru a preveni abandonul școlar?

Gilles Doriniac: În principal, trebuie să fim atenți la nevoile elevilor. Solicităm foarte mult sprijinul profesorilor pentru a nu adăuga asupra elevului presiune, în plus față de ceea ce trăiește în afara școlii. Le cerem să fie atenți pentru ca acești elevi și tineri să nu fie penalizați pentru situații de care nu sunt responsabili.

Rep: Care sunt cauzele abandonului școlar în Franța ?

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: E un răspuns complex. Un studiu a arătat că, pentru fiecare abandon, au existat motive diferite. Nu sunt două situații la fel. Este, așadar, dificil să avem profile ale elevilor care abandonează școala. Avem cifre globale, dar cauzele sunt distincte. Sunt fenomene care se întind în timp, un tânăr nu va abandona școala de pe azi pe mâine. Sunt probleme care se instalează în timp, copiii încep să aibă dificultăți la colegiu, adică la vârsta de 11 ani.  Debutează poate cu probleme la școală, cărora li se adaugă cele din familie, apoi apar dificultăți cognitive, le va fi mai greu să învețe… și așa avem un tânăr care va părăsi sistemul școlar după 4, 5, 6 ani de dificultăți. Va ieși din sistem la 16 sau 17 ani, înainte să-și ia diploma. Sunt așadar, fenomene care se dezvoltă în timp și e greu să faci un profil al abandonului. Fiecare caz e diferit.

Rep: Ce programe aveți în școli pentru a răspune acestor situații ?

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Avem, de exemplu, un program care se numește Tema Făcută. Toți copiii de la colegiu își pot face temele pentru acasă, la școală. Dacă nu vor să-și facă temele acasă, pot fi ajutați la școală, înainte să plece. La liceu avem un program de acompaniere personalizată pentru sprijinul tinerilor pe care îi simțim în dificultate.

Rep: Este vorba de psihologi ?

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Da, și psihologi. Avem psihologi de educație națională. În fiecare școală există acest tip de permanențe la care pot apela elevii care se simt în dificultate. De asemenea, echipa profesorală care simte că un tânăr devine vulnerabil, poate cere ca acesta să fie primit de psiholog.

 

Rep: Ce măsuri luați contra hărțuirii, contra bullyingului la școală ?

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Am avut multe campanii împotriva hărțuirii. Am implicat mult elevii în acest subiect incluzându-l în programa de limba frabceză, istorie-geografie, educație civică. Acum avem la liceu cursuri de educație morală și civică unde sunt abordate aceste teme de hărțuire. Avem, de asemenea, săptămâna hărțuirii școlare și alte activități punctuale în timpul anului care expun acest fenomen al hărțuirii. Apoi, profesorii abordează această problemă la cursuri pe tot parcursul anului. Sunt 15 ani de când am pus în practică proiectele și suntem foarte sensibilizați la hărțuirea școlară.

 

Rep: Care este rata de abandon școlar în Franța ?

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: În 2017, am avut 80.000 de tineri care au ieșit din sistemul nostru de învățământ fără a obține o diplomă. Știm, de asemenea, că în jur de 9% din tinerii francezi între 18 și 24 de ani nu au nici o diplomă și nu au participat la nici o formare cu 4 săptămâni înainte de efectuarea anchetei.

Rep: Și ce faceți pentru a-i recupera ? Există soluții ?

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Sistemul de educație națională nu prea are cum să-i recupereze, dar avem stucturi precum misiunile locale, agenții pentru ocupare precum Pole Emploi care încearcă să-i formeze pe acești tineri care nu au slujbă. Avem, de asemenea, Case Familiale și Rurale și alte dispozitive care permit recuperarea tânărului și formarea lui. Uneori formările sunt de foarte scurtă durată, de 2-3 luni, pe care le organizăm în licee. Acestea oferă certificate de calificare profesională. Un exemplu tipic este formarea pentru agenți de securitate.

Rep: Dumneavoastră, personal, aveți un post specific în care vă confruntați cu abandonul..

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Da, sunt director delegat de formări profesionale și tehnice. În Franța, în fiecare instituție în care există învățământ profesional și tehnic, există personal însărcinat, sub conducerea directorului instituției, să conducă și să se ocupe de această activitate. Adică : noi facem orarul tinerilor care urmează școlile profesionale, noi echipăm platformele tehnice și întreținem relațiile dintre școală și companiile în care aceștia fac practică. Sunt comitete locale de școală-întreprindere și noi facem parte de asemenea din  aceste comitete. De exemplu, când un tânăr este în situația de a abandona formarea pentru că a fost orientat, să spunem, către brutărie, dar el nu vrea să fie brutar, nouă ne revine sarcina de a-i găsi alte stagii care să-i placă. De exemplu, instalații sau electrică, și-l vom trimite la un instalator sau electrician o săptămână-două, așa încât el să observe această meserie și să reușim să-l reintegrăm în sistemul școlar și să-i permitem să obțină o diplomă.

 

Rep: Presupun că se întâmplă ca elevul să înceapă un tip de formare, nu se regăsește în ea și abandonează…

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Da, orientarea defectuoasă duce la abandon.

Rep: Deci aveți o muncă foarte consistentă împotriva abandonului…

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Da, e o muncă de fiecare zi. În liceele profesionale în Franța, lucrăm cu elevi care se află adesea în situații vulnerabile. Majoritatea cazurilor de abandon școlar se întâmplă în aceste filiere.

Rep: Și reușiți să-i convingeți să rămână ? Aveți succes ?

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Încercăm... poate succes e mult spus, dar suntem bucuroși pentru fiecare tânăr pe care reușim să-l păstrăm lângă noi. Cu unii nu reușim și desigur, suntem dezamăgiți… scopul nostru e să-i învățăm o meseriem să-i ajutăm să devină buni de angajat, să fie cetățeni integrați în societate. Când pierdem unul, suntem afcectați… când un tânăr pleacă, nu mai avem vești de la el, nu știm ce face, e un eșec pentru noi.

Rep: Dar aveți și cazuri în care reușiți să convingeți elevul, iar acesta, după ce termină școala, își găsește serviciu, vă mulțumește pentru cât de mult vă străduiți ?

Maria Florea Harrison.

Gilles Doriniac: Da, în fiecare an la Porțile Deschise. Organizăm unul sau două evenenimente de acest tip la liceu. Toată lumea poate veni să ne viziteze, să vadă cum lucrăm și mereu vin să ne vadă absolvenții. Unii dintre ei au fost dificili și ne-au dat multă bătaie de cap. Când au reușit și au o situație, sunt foarte mândri să se întoarcă și să ne viziteze, să ne spună că au reușit.

 

1243