Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mame minore: „Dimensiunile și gravitatea fenomenului nu pot fi desconsiderate și nici ignorate”

mame_minore.jpg

Foto: World Vision.

Copilul are nevoie de Educație cu majusculă, și nu de educație sexuală intensivă”, a declarant recent purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu în cadrul une dezbateri care a atins și acest subiect.

Biserica Ortodoxă Română este de acord cu ore de informare pe care le poate face profesorul de biologie sau dirigintele, în legătură cu riscurile reale la care se pot expune tinerii care încep o viață sexuală prea timpuriu și dezordonată”, mai transmite reprezentantul Patriarhiei.

Potrivit acestuia, în România există cazuri punctuale de mame minore, care însă nu au în spate o cauză legată de absența educației sexuale în școală”. 

În niciun caz nu vorbim despre un fenomen, subliniază purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Cifrele oficiale însă îl contrazic pe reprezentantul Patriarhiei. Despre dimensiunile acestui fenomen am discutat cu responsabila pe probleme de sănătate din cadrul organizației World Vision România, Cornelia Scărlătescu.

Cornelia Scărlătescu: Numai în 2015, 18.248 de fetițe sub 18 ani, de adolescente, copii, deveneau mame, copii cu copii. Dacă ne referim la numărul de avorturi, în România, o țară considerată creștină și care promovează valorile creștine, la 185.000 de nașteri, aproape 80.000 de femei aleg să întrerupă sarcina printr-un avort, într-un an.

La nivelul copiilor, datele pe care le avem oficial, arată că sub 15 ani erau 412 fetițe care întrerupseseră sarcina prin avort și alte 6.000 între 15 și 19 ani.

În total, 6.412 copii, oficial erau fetițe care erau însărcinate, dar care au întrerupt sarcina. Nu vorbim de cifrele neoficiale.

Multe cazuri nu sunt raportate. Ca fenomen, doar în decursul unui an, 24.660 de adolescente au rămas însărcinate.

Între 2009 și 2012 Ministerul Sănătății a făcut un studiu care releva faptul că 90.000 de adolescente au dat naștere în această perioadă de trei ani. Au devenit mame. Alte 37.000 alegeau să întrerupă sarcina.

Cam acestea sunt dimensiunile fenomenului în România. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul sarcinilor și avorturilor la minore. Din păcate, un indicator și mai grav este faptul că suntem pe primul loc la numărul de sarcini între 10 și 14 ani în Uniunea Europeană. Acestea arată că dimensiunile și gravitatea fenomenului nu pot fi desconsiderate și nu pot fi ignorate.

Reporter: Și totuși, reprezentantul Patriarhiei vorbea despre cazuri punctuale, probabil numeroase, spune dânsul, care, însă nu au în spate o cauză legată de absența educației sexuale în școală. Doamna Scărlătescu, ați fost pe teren, ați cunoscut tinere minore însărcinate, tinere care au fost nevoite să recurgă la avort. Cum s-a ajuns în situația aceasta? Este legat de educația sexuală în școală, de cunoștințele pe care le au aceste fete?

C.S: Cred că cel mai mult deranjează termenul de educație sexuală... Vârsta la care se instalează pubertatea a scăzut foarte mult. Menstruația la fetițe apare de la 8, 9 10 ani. De la această vârstă ele deja trec prin transformări hormonale, prin transformări ale organismului, care le fac vulnerabile și victime sigure ale unor relații întâmplătoare. Din acest motiv ele trebuie să fie informate, să știe la ce riscuri se expun. Din păcate, sunt foarte multe fete care se trezesc într-o asemenea situația fără să știe despre ce este vorba.

De aceea este foarte important să existe o educație, dar care să fie efectuată de persoane care să aibă aceste abilități, să aibă cunoștințe, să aibă competențele de a informa copilul și de a induce, inclusiv comportamente responsabile în privința deciziilor pe care le ia în viața.

Sunt iubirile astea de adolescență care îi iau prin surprindere pe copii. Ei au nevoie să adopte un comportament preventiv, responsabil. Sesiunile pe care noi le-am efectuat îmbină atât cunoștințele de anatomie și fiziologie, le explică copiilor transformările prin care trec, dar și riscurile la care se expun.

Pe de altă parte, am considerat că este foarte important ca atât medicul, cât și psihologul, să fie o echipă care să întrunească cunoștințe de anatomie și fiziologie, dar și cunoștințe legate de psihologia copilului pentru a-l orienta foarte bine în viață.

Click pe fotografia de mai jos pentru a consulta studiul.

Rep: Pe de altă parte, reprezentantul Patriarhiei vorbește despre cazuri care au în spate motive sociologice, abandon școlar, plecarea părinților în străinătate, lipsa de acces la informare virtuală, pe internet, în mediul rural, apartenența la o anumită etnie, unde, după cum știm, spune dânsul, viața sexuală se începe mult mai devreme. Sunt acestea motivele?

C.S: Într-o bună parte, da. Dar studiul foarte recent pe care l-a făcut Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului arată că prima sarcină sub vârsta de 19 ani în raport cu venitul familiei apare în proporție de 13% la fetițe care provin din familii cu un nivel social ridicat. 30% dintre ele aveau un nivel social mediu și numai 56% aveau un nivel social scăzut. Aproape 43% din aceste mămici proveneau din familii cu un nivel social mediu sau ridicat și nu țineau de niciun fel de etnie.

Pur și simplu este presiunea socială pe care o întâmpină acești copii, faptul că sunt expuși la bombardamente de tot felul, că nu sunt informați în privința valorilor autentice și a modificărilor prin care trec în adolescență. Aceste lucruri duc la apariția unei sarcini nedorite în această perioadă. În decursul unui an sunt aproape 25.000 de sarcini nedorite. Peste 16.000 sunt fetițe care aleg să nască. Această alegere a lor se bazează pe aceste valori morale. Multe dintre ele, realizând ce li se întâmplă, aleg să lase copilul în viață, indiferent de consecințele pe care le întâmpină. Ele sunt stigmatizate la școală, sunt repudiate din sânul familiei, trebuie să abandoneze școala.

Le este foarte greu să susțină inclusiv financiar acest copil pentru că nu își termină un ciclu de școală. De asemenea, mijloacele de protecție și de sprijin pe care le oferă statul sunt destul de ineficiente pentru ele.”

Responsabila pe probleme de sănătate din cadrul organizației World Vision, Cornelia Scărlătescu, intervievată de Andreea Orosz