Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nu ”Adio”, ci ”A Dieu”, Doina Cornea!

doina.jpg

Cunoscuta luptătoare anticomunistă Doina Cornea a fost condusă, la Cluj, pe ultimul drum, luni, 7 mai 2018.
Cunoscuta luptătoare anticomunistă Doina Cornea a fost condusă, la Cluj, pe ultimul drum, luni, 7 mai 2018.
Image source: 
RFI România/Bianca Pădurean

Cunoscuta luptătoare anticomunistă Doina Cornea a fost condusă, luni, la Cluj, pe ultimul drum. Câteva sute de oameni au participat la înmormântarea oficiată de 13 preoți și trei episcopi. Printre cei care au participat la funeralii s-a aflat și fostul președinte al României, Emil Constantinescu, filosoful Gabriel Liiceanu, poeta Ana Blandiana, persoane care au cunoscut-o pe Doina Cornea, și oameni care nu au cunoscut-o, dar au aflat de la alții despre curajul ei de a înfunta regimul comunist, când cei mai mulți români tăceau răpuși de frica represaliilor.

Un sicriu simplu din lemn de brad, acoperit cu un steag regal, cu monograma Regelui Mihai I. Așa a plecat dintre noi Doina Cornea. Ea nu a plecat singură, ci împreună cu fiica sa, Ariadna, trecută la cele veșnice nu demult, a cărei urnă cu cenușă a fost înhumată în același loc din Cimitirul Central din Cluj. Lângă cartea de condoleanțe deschisă pentru a primi ultimele omagii pe această lume, pe o pernă roșie, familia Doinei Cornea a așezat medaliile pe care luptătoarea anticomunistă le-a primit de-a lungul vremii, de la Papa Ioan Paul al II-lea, de la statul român, de la cel francez, de la Regele Mihai sau de la Universitatea din Bruxelles. 

Doina Cornea a fost înmormântată cu onoruri militare. Sicriul ei a fost flancat pe toată durata ceremoniei de patru militari, însă de data aceasta forțele de ordine nu o mai păzeau ca pe un element periculos al societății, așa cum făcea Securitatea înainte de 1989 și câțiva ani după 89, ci a fost un semn de respect din partea autorităților române.

La înmormântare a fost prezent și fostul președinte al României, Emil Constantinescu, filosoful Gabriel Liiceanu, poeta Ana Blandiana, istoricul Marius Oprea, fostul senator Peter Eckstein-Kovacs sau preşedinta Ligii pro Europa, activista pentru drepturile omului Smaranda Enache. De asemenea, a fost prezent și europarlamentarul Laszlo Tokes. Acesta a spus pentru RFI ce a însemnat Doina Cornea pentru el: ”Ea a fost pentru mine perechea mea, ca maghiar, dintre români și tot timpul mi-am dat seama că în timpul disidenței noastre, publicul ne-a pomenit numele noastre împreună și această conștiință, dare de seamă, ne-a întărit în lupta noastră pentru libertate și împotriva dictaturii comuniste”.

Istoricul Cornel Jurju spune cum a cunoscut-o pe Doina Cornea: din poveștile tatălui său.

Primea mea amintire despre Doina Cornea este chiar din anii copilăriei. Cred că aveam 13 ani, am crescut într-un sat din județul Cluj și, într-o zi, tatăl meu, care lucra în Cluj, a venit acasă și ne-a spus, cumva mirat, că a auzit că în Cluj există o doamnă profesoară care îl critică public pe Ceaușescu și pentru asta este urmărită, este bătută, este tracasată de Securitate”, a spus istoricul Cornel Jurju.

Însă la funeralii au participat și persoane care nu au cunoscut-o, personal, pe Doina Cornea, dar au auzit de curajul ei și au dorit să îi aducă măcar un mic omagiu.

Am venit astăzi aici pentru a-mi cere scuze, iertare, față de doamna Doina Cornea. Am fost concitadin cu ea timp de nouă ani și nu am avut inspirația să merg să îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru noi ca popor”, a spus un simplu cetățean, venit la înmormântarea Doinei Cornea.

Publicistă, traducătoare, dascăl, şi opozant al regimului comunist, Doina Cornea a rămas în conştiinţa românească drept un simbol al luptei împotriva regimului totalitar al lui Nicolae Ceauşescu.

Împreună cu fiul său, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii revoltaţi la Brașov în noiembrie 1987. Şi-a făcut auzite gândurile prin cele peste 30 de texte pe care a reuşit, prin intermediul familiei şi prietenilor, să le trimită peste hotare, la Radio Europa Liberă. Prin mesajele şi protestele ei, Doina Cornea a făcut cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie din România comunistă. 

Într-un cuvânt rostit la finalul slujbei de înmormantare, preotul Tudor Lazăr, cel care a fost duhovnicul Doinei Cornea, a spus că ei nu îi poți spune ”Adio”, ci, în limba pe care a iubit-o și predat-o: ”A Dieu”, adică ”La Dumnezeu”!

Ascultă reportajul realizat la înmormântarea Doinei Cornea
752