Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Suedia NU se pregătește de război, dar vrea ca populația să fie pregătită în caz de conflict ori criză majoră

brochure-sweden-english-indd.png

Broșura, cu sfaturi în caz de război și de criză, va ajunge în absolut toate locuințele celor 10 milioane de suedezi.
Broșura, cu sfaturi în caz de război și de criză, va ajunge în absolut toate locuințele celor 10 milioane de suedezi.
Image source: 
site-ul Instituției de protecție civilă de la Stockholm

Suedia nu se pregătește de război, dar ar vrea ca oamenii să știe ce să facă în cazul în care s-ar trezi in mijlocul unui conflict ori al unei crize majore. Este ceea ce declară cei care au decis să distribuie gratuit prin poștă câteva milioane de broșuri care vorbesc despre asta. 

“Ce faci dacă nimic nu mai funcționează?”, “Ai mâncare și apă?”. “Iti poți încălzi locuința?”, “Ai cash?” Sunt câteva din întrebările la care încearcă să dea răspunsuri o broșură cu sfaturi în caz de război și de criză, tipărită deja în 4 800 000 de exemplare. Săptămâna viitoare ea va ajunge în absolut toate locuințele celor 10 milioane de suedezi. 

Ideea a fost a guvernului, iar planul este pus în aplicare de MSB, Institutul de protecție socială. Dan Stensson, președintele său a declarat că Suedia e o țara mai sigură decât multe altele, însă amenințări există totuși.

În paginile broșurii, oamenii sunt învățați să își facă provizii de conserve, cartofi, paste, apă, legume fierte, pâine du termen de valabilitate mare, să aibă un aparat de radio cu baterii la care să poată asculta știrile, dar și ceva medicamente, scutece și tampoane igienice. Un power bank pentru mobil nu este nici el de prisos. Se mai amintește și că în adăposturi nu va exista nimic altceva în afară de apă și de toalete.

Este pentru a doua oară în istorie când o astfel de broșură este distribuită. Prima dată s-a întâmplat în 1961. Varianta de atunci apărea în plin război rece și era clar axată pe sfaturi în caz de conflict armat. Se spunea inclusiv cum se procedează pentru a minimiza riscul de expunere la radioactivitate, dacă explodează o bombă atomică, cum se mobilizează oamenii și cum se evacuează orașele. După apariția ei, o parte din informații au continuat să fie publicate timp îndelungat în cărțile suedeze de telefon.

În broșura care se va distribui săptămâna viitoare lucrurile stau puțin altfel, fiindcă indicațiile se referă mai mult la felul în care gospodăriile individuale trebuie să se pregătească.

În ambele există însă și fraze mobilizatoare care spun că Suedia nu se va preda niciodată, că dușmanii vor încerca să răspândească multe știri false și că orice mesaj de genul “Rezistenta a fost infranta” este o minciună.

Oamenii sunt invitați să învețe cum se acordă primul ajutor și să se angajeze în asociații care se ocupă de pregătirea populației pentru cazuri de criză. La finalul broșurii, există o pagină pe care fiecare poate scrie numere importante de telefon, adrese, precum și locul în care se află cel mai apropiat adăpost. 

Sistemul de alarmă din orașe se scrie că este testat la ora 15, în fiecare zi de luni din martie, iunie, septembrie și decembrie. Chiar și codurile semalelor de alarmă apar în broșură, pentru ca oamenii să poată face diferența dintre o alarmă de potențial pericol, una de atac aerian și sunetul care indică finalul atacului.

Dacă informațiile din broșură sunt în limba suedeză, ele au un variante în 16 alte limbi și dialecte pe site-ul Instituției de protecție civilă sub forma unor fișiere .pdf.

Motivul care a făcut că guvernul să prefere varianta pe hârtie este evident acela că, în caz de război sau criză majoră, internetul este probabil unul din primele servicii care vor dispărea. Suedezii își simt și sistemul financiar foarte expus, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a plăților se fac astăzi cu carduri și alte instrumente virtuale, iar economia întregii țări este bazată pe sisteme online.

Și totuși, de cine le e frică suedezilor cel mai mult?

Răspunsul la această întrebare poate fi destul de nuanțat, însă este sigur că pe lângă posibilele atacuri teroriste, în capul listei pe care suedezii o fac cu potențialele pericole stă Rusia. Ea nu este numită nicăieri în mod explicit însă în Suedia există o mare teamă de vecinul de la est, ale cărui reacții sunt greu de prevăzut și care, cred mulți suedezi, s-ar putea gândi să atace țara scandinavă printre altele pentru a izola țările baltice de aliații lor NATO din vestul Europei. Iar faptul că Rusia a trimis anul trecut 100 000 de militari să se antreneze în Belarus și zona baltică și că niște avioane militare rusești au survolat ulterior Golful Finlandei la doar 40 km de insula suedeză Gotland nu au fost de natură reducă îngrijorarea scandinavilor.

În replică, Suedia a organizat acum un an Aurora 17, un foarte mare exercițiu militar de simulare a apărării aceleiași insule Gotland, la care au participat și 1500 de militari din țări NATO. Toate astea în condițiile în care țara scandinavă nu este membră a Alianței Nord-Atlantice, dar cochetează cu idea aderării.

Pe de altă parte, chiar dacă Suedia nu a mai luat parte la vreun conflict militar de mai bine de 200 de ani, la începutul lunii martie, ea a reintrodus stagiul militar obligatoriu, la 7 ani după ce îl desfințase.

Ascultă AICI corespondența din Suedia