România europeană vs România săracă: Cum putem micșora decalajul dintre cele două?

România a crescut mult în ultimii ani, în condiţiile în care Produsul Intern Brut (PIB) per capita a crescut la 59% din media UE în 2016 şi continuă să avanseze, în comparaţie cu un procent de doar 30% în 1996. Totodată, peste 70% dintre exporturile României au ca destinaţie UE. Totuşi, România a rămas ţara cu cel mai mare procent de oameni care trăiesc sub limita sărăciei, a avertizat economistul principal din cadrul Băncii Mondiale, Donato de Rosa.

”Mai mult de un sfert din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 5,5 dolari pe zi, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană. Există mari diferenţe între regiunile României, între zonele rurale şi cele urbane”, a spus de Rosa.

Totodată, corupţia a rămas o problemă importantă, care scade credibilitatea statului şi contribuie la o alocare greşită a fondurilor publice, iar sectorul public are mari dificultăţi în implementarea reformelor şi în implementarea planurilor pe termen lung.

”Sectorul public are probleme în implementarea politicilor pe termen lung. Măsurile de politică fiscală sunt foarte prociclice, iar Codul fiscal se schimbă foarte des. (...) Corupţia a rămas un fenomen răspândit, iar încrederea românilor în instituţii este scăzută”, a spus de Rosa.

În plus, ”sectorul public se chinuie să implementeze reformele şi politicile stabilite, ceea ce creează un mediu dificil petru companii. Această situaţie este evidenţiată de utilizarea frecventă a Ordonanţelor de urgenţă şi de desele schimbări ale legislaţiei fiscale”, se arată în raport.

Banca Mondială atrage atenţia că modul extrem de ineficient cu care sunt cheltuiţi banii publici şi rezultatele slabe în atragerea fondurilor europene demonstrează slaba coordonare dintre instituţiile statului.

Bogdan Suditu (MKBT: Make Better): Oamenii valoroși sunt vinovați că nu se implică

Care sunt, așadar, cauzele principale ale accentuării acestui decalaj dintre România europeană și cea care trăiește la limita sărăciei? ”Fără o stragetie națională de dezvoltare, lucrurile nu se vor schimba”, declară, la RFI, Bogdan Suditu, de la organizația ”MKBT: Make Better”. El este de părere că ”în nicio țară în care nu există un document strategic și o politică coerentă de dezvoltare teritorială, această ezvoltare nu apare și nu explodează de la sine. Faptul că nu suntem în stare să atragem banii europeni (...) astfel încât să creăm niște hub-uri de dezvoltare economică, niște puncte tari în jurul cărora să radieze interes și dezvoltare economică duce doar la apariția unor proiecte punctuale, care nu asigură coerență”.

Profesor al Universității București și expert în guvernanţa teritorială, Bogdan Suditu remarcă faptul că ”lipsa unei politici clare de dezvoltare a autorităților a dus la dezvoltarea Capitalei și a zonelor ei limitrofe, a regiunilor din nord-vest și a marilor orașe. Zonele din estul și sudul țării în special sunt dominate de sărăcie, după cum remarcă și raportul Băncii Mondiale”.

Care sunt vinovații? ”Vinovați suntem cu toții, crede Bogdan Suditu, că alegem edili care evident că nu se pricep, că alegem după criterii de genul că este simpatic, cunoscut sau telegenic. E la fel de adevărat că alegem în funcție de ofertă, iar oamenii valoroși sunt vinovați că nu se implică. La fel de adevărat este că avem legi proaste, iar Parlamentul trebuie să remedieze aceste neajunsuri”.

Ascultă interviul integral acordat RFI de Bogdan Suditu, de la organizația ”MKBT: Make Better”: