Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Manifestație pro-Roșia Montană: ”Împotriva lobby-ului cianurii și a relei-credințe a Guvernului”

rosia.jpg

Subiectul Roșia Montană a generat ample manifestații în 2013
Subiectul Roșia Montană a generat ample manifestații în 2013
Image source: 
Wikimedia

Guvernul Dăncilă a decis sa oprească procedura de includere a localității în patrimoniul mondial al UNESCO, iar reacția societății civile este promptă: o manifestaţie de susţinere a conservării Roşiei Montane este anunţată pentru vineri, în Piaţa Universităţii din Capitală, dar și în alte orașe. De asemenea, aproape 20.000 de oameni au semnat o petiţie online prin care cer UNESCO să păstreze pe agendă dosarul zonei Roşia Montană. ”Avem de a face cu un gest inacceptabil și lipsit de patriotism al Guvernului”, reclamă, la RFI, unul dintre inițiatorii petiției, Roxana Pencea Brădăţan, coordonatorul de programe de la Mining Watch și membru al mișcării Declic.

Dovadă de incompetență, rea-credință și lipsă de patriotism

Roxana Pencea Brădățan: Vedem acest gest ca fiind inacceptabil. Este o dovadă a incompetenței, a relei-credințe și a lipsei de patriotism a guvernului actual. Acum, la final de iunie, la Bahrain, Comitetul Internațional UNESCO urma să decidă asupra Roșiei Montane, dacă aceasta va intra sau nu pe lista patrimoniului mondial. Exista această așteptare, mai ales pentru că la finalul lunii mai, ICOMOS, forumul profesional UNESCO, deja se pronunțase și recomandase includerea în UNESCO a Roșiei Montane.

Reporter: Câteva mii de oameni au semnat deja petiția online prin care cereți UNESCO să păstreze pe agenda sa dosarul zonei Roșia Montană, spunând că reprezentanții României care au cerut retragerea dosarului nu vorbesc în numele lor. Ce reacție sperați din partea UNESCO? Lucrurile par destul de clare. Guvernul României a făcut procedurile pentru stoparea acestei proceduri.  Credeți că mai pot fi întoarse lucrurile?

R.P: În acest moment ne aflăm în fața unei situații fără precedent. Este pentru prima dată când un stat, pe ultima sută de metri, își retrage sprijinul pentru un dosar pe care și l-a asumat anterior. De aceea este foarte important acum ca vocea noastră, a celor care iubim Roșia Montană, să fie auzită la UNESCO. Vrem ca mii de semnături ale oamenilor de bine din țară să contrablanseze reaua-credință a guvernanților noștri și lobby-ul cianurii și al industriei miniere.

Rep: Vor să își facă vocea auzită și câteva sute sau chiar mii de persoane care au confirmat pe rețelele de socializare că vor fi prezente la mitingul din Piața Universității din Capitală, dar și din alte orașe ale țării. Simțiți nevoia unor noi manifestații de stradă importante așa cum s-a întâmplat în urmă cu mai mulți ani când acest subiect al Roșiei Montane era foarte fierbinte la nivelul societății?

R.P: În mod clar, în acest ala doisprezecelea ceas protestul este singurul care ne poate face vizibili și în fața Guvernului, dar și în fața Comitetului UNESCO. Important este ca fiecare om care a susținut vreodată Roșia Montană să își găsească energia și să iasă din nou în stradă. Este singura modalitate de a influența acum decizia UNESCO. Mai mult ca niciodată, Roșia Montană are nevoie de noi. Aș vrea să clarifica acum și tema arbitrajului internațional, care este dat drept motiv pentru blocarea dosarului la UNESCO. Aș vrea să se înțeleagă că nu există temei legal în baza cărora s-au făcut aceste afirmații în spațiul public, anume că desemnarea ca sit UNESCO ar interfera cu arbitrajul. Desemnarea de către stat s-a făcut în 2011, atunci când s-a declanșat procedura de înscriere în situri UNESCO. Arbitrajul a pornit abia ulterior, în 2015. Arbitrajul se află acum pe  rol la Washington, dar în niciun moment tribunalul nu a luat vreo poziție în sensul că includerea în UNESCO ar dăuna în arbitraj.

Vestigiile de la Roșia Montană depășesc orice pumn de aur

Rep: Într-adevăr, este un proces de arbitraj cu compania Gabriel Resources, compania exploatatoare la Roșia Montana, acționarul majoritar la Roșia Montana Gold Corporation. Dacă România pierde acest proces - și sunt semnale că l-ar putea pierde - ar urma să achite companiei daune uriașe, de peste 4 miliarde de dolari. Miza este foarte importantă.

R.P: Vreau să accentuez asta. Aceste semnale nu sunt semnale oficiale. Sunt pure speculații, declarații politice ale unui guvern care, în mod clar, dorește cu tot dinadinsul ca Roșia Montana să nu intre în UNESCO.

Rep: Roșia Montana a fost poate cel mai fierbinte subiect dezbătut la nivelul societății în ultimul deceniu. Să le amintim celor care ne ascultă, de ce este important să conservăm această zonă frumoasă, dar și bogată în zăcăminte de aur pe care statul român ar vrea să le valorifice.

R.P: În momentul acesta Roșia Montană este mult mai valoroasă prin patrimoniul pe care îl adăpostește. Sunt vestigii de mii de ani foarte bine prezervate, unice în lume, a căror valoare depășește orice pumn de aur care se mai regăsește în prezent în adâncurile Roșiei Montane.

Rep: Ca să fim corecți, cel puțin conform estimărilor, este vorba despre cantitate destul de însemnată, mai mult decât un pumn de aur. Sunt cam 300 de tone de aur, 1600 de tone argint plus zăcăminte de minereuri rare...

Într-o tonă de deșeuri electronice avem 250 de grame de aur

R.P: Acest zăcămân are dimensiunea unei bucătării. Atât înseamnă 300 de tone de aur. Valoarea pe piață este speculativă. Astăzi poate să însemne ceva, mâine aproape nimic. Este mult mai important ce poate aduce ca venituri statului român o exploatare rațională a resurselor culturale ale Roșiei Montate. Aurul care a  fost la Roșia Montană a fost deja extras în marea lui parte de romani. Acum ne află în faza unor resturi, comparativ cu ce a existat. În schimb, avem peste 7 km de galerii romane și preromane, mult mai valoroase, care ar putea fi valorificate turistic.

Rep: Spuneți că sunt resturi, dar totuși, valoarea lor este certă, de ordinul a multe miliarde de euro. Ce le puteți spune, totuși, celor care ar vrea să exploatăm și să profităm de pe urma acestor resurse.

R.P: Ca și în cazul minei de la Certej se propune un tip de dezvoltare în cariere de suprafață, care durează foarte puțini ani, în medie, undeva la 15 ani. După aceea, rămâne în urmă un peisaj selenar, fără posibilitatea ca zona să mai fie valorificată economic de nimeni, timp de generații de acum înainte. Acest tip de dezvoltare monoindustrială aparține statelor bananiere. Forul consultativ al Organizației Mondiale a Comerțului spune că mineritul pe viitor va trebui să îmbrace noi forme. Este știut la nivel internațional, dar și în România, că extracția aurului din vechi televizoare, telefoane mobile, este mult mai benefică din punct de vedere al profitului. Într-o tonă de deșeuri electronice se găsește mult mai mult aur decât se găsește într-o tonă de pământ de la Roșia Montană. Să luam un caz practic. Dacă la Roșia Montană este un gram, două de aur pe tonă, într-o tonă de deșeuri electronice avem 250 de grame.

 

Toate edițiile emisiunii Actualitatea de prânzhttps://www.rfi.ro/tag/actualitatea-de-pranz

Roxana Pencea Brădăţan, coordonatorul de programe de la Mining Watch și membru al mișcării Declic