Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Apador-CH: Simplul fapt de a striga la un politician, de a-ți manifesta nemulțumirea, nu poate să fie o infracțiune

Organizaţiile ActiveWatch şi APADOR-CH solicită Ministerului de Interne şi Jandarmeriei Române să demareze o anchetă internă care să răspundă îngrijorărilor din spaţiul public referitoare la existenţa unor abuzuri în ceea ce priveşte conducerea la secţie a mai multor participanţi la protestul de miercuri, 20 iunie, din Piaţa Victoriei.

Exercitarea de către cetăţeni a drepturilor la libertatea de întrunire paşnică şi libertatea de exprimare nu trebuie să fie limitată decât în situaţii strict justificate, care să se dovedească a fi necesare într-o societate democratică şi doar pentru protejarea altor drepturi şi valori fundamentale, amintesc cele doua organizații neguvernamentale.

În ceea ce priveşte modul în care Jandarmeria Română înţelege să se raporteze la presă şi la cei care documentează evenimentele de stradă (activişti în organizaţii neguvernamentale, cercetători ori jurnalişti independenţi), pentru a informa publicul, ACTIVE Watch si Apador CH reamintesc jandarmilor că protejarea tuturor acestor persoane face parte din misiunea lor, cu atât mai mult în cazul în care însemnele de presă sunt expuse la vedere.

În acest context, Nicoleta Andreescu, reprezentantă Apador CH explică la RFI cât de ușor se poate ajunge la abuzuri în special în cazul protestelor spontane.

Nicoleta Andreescu: Asta este destul de greu de pus în context juridic. Legea română care guvernează adunările publice este foarte veche. Este din 1991. Este total depășită.

Ce se întâmplă în ultima perioadă cu posibilitatea de a protesta și încercările reușite de a protesta, fără a declara în prealabil adunarea respectivă la primărie, (nu este prevăzut în lege). 

Asta ar fi procedura legală. Din punctul nostru de vedere, conduita Jandarmeriei a fost cât se poate de corectă, în spiritul libertății de exprimare, comparând cu protestele din 2012 când au avut loc violențe destul de serioase.

Vedem că au apărut cel puțin câteva incidente violente, care ne arătă, atât din parte a protestatarilor, dar și a jandarmeriei că este posibil să escaladeze situația.

Ca urmare, protestatarii ar trebui să știe că Jandarmeria, Poliția și Poliția Locală au dreptul să îi legitimeze și să îi conducă la secție, dacă refuză legitimarea și, evident, dacă se comportă în mod violent. Protestatarii ar trebui să își păstreze o conduită cât se poate ne nonviolentă cu privire la forțele de ordine ca să evite orice fel de degenerare a situației în violențe sau în privare de libertate. Până la urmă, conducerea la secția de poliție asta este, o privare de liberate, deși, teoretic, este doar o măsură administrativă.

Reporter: Referitor la ce s-a întâmplat ieri seara în Piața Victoriei, foarte mulți martori au vorbit despre abuzuri ale Jandarmeriei. Sunt abuzuri sau au dreptul să acționeze așa?

 

N.A: Este o procedură, care în anumite condiții este legală. Jandarmeria, în momentul în care consideră că printre protestatari, printre participanții la o adunare publică, există unii care pot reprezenta sursa unor incidente violente, în anumite condiții au dreptul să îi identifice și să îi extragă din mulțime fără a dispera cu totul manifestația.

Tocmai aceasta ar fi ideea, ca atunci când există eventuali provocatori, aceștia să nu conducă prin comportamentul lor, care să provoace o reacție extrem de agresivă a forțelor de ordine, la dispersarea manifestației. Logica aceasta este corectă. Acuze există totuși de ambele părți. Protestatarii spun că Jandarmeria a acționat abuziv. Am văzut niște încătușări care pot fi considerate exagerate în măsura în care persoana respectivă nu fusese agresivă anterior încătușării. Și Jandarmeria afirmă că a fost nevoită să intervină pentru a anihila potențiale violențe. Mă întorc la faptul că legea este caducă, este depășită.

Tocmai pentru că nu există o legiferare clară în legislația română cu privire la protestele spontane, nu există, de asemenea, nici cu privire la la protestele individuale, nu există proceduri clare de intervenție în astfel de situații, atunci protestatarii sunt puși într-o situație incertă. Rămâne la decizia jandarmilor de la fața locului sau poate la comandă, modul cum acționează la o adunare publică mai puțin violentă, sau mai permisiv sau mai agresiv.

Din punctul nostru de vedere este o situație care nu se poate rezolva decât prin modificarea legii privind întrunirile, prin aducerea ei la zi. Este o lege atât de veche încât nu face referire la forme mai noi de exprimare în spațiul public, cum ar fi flash mob-urile. De asemenea, lipsesc prevederi foarte serioase legate de proceduri. Tocmai pentru că legea este atât de neclară și poate interveni oricând arbitrariul, noi recomandăm ca protestatarii să aibă o conduită  cât se poate de civilizată și nonviolentă.

Rep: Astăzi am văzut o știre legată de Jandarmerie, care ar fi sesizat Poliția referitor la incidentele cu parlamentarul hărțuit de protestatari. Este treaba Jandarmeriei să facă acest lucru? Pun această întrebare pentru că în ultimele ore a tot apărut această ipoteză cum că Jandarmeria nu este atât de echidistantă cum ar trebui să fie și că se poziționează, cumva, mai mult spre partea politică.

N.A: Până una alta, Jandarmeria este o structură de ordine aflată în subordinea Guvernului. Nu este de mirare că se poziționează de partea autorităților. Problema este că jandarmii au obligația, în derularea activității lor de zi cu zi, să asigure ordinea și siguranța publică a cetățenilor. Revenind la întrebarea specifică pe care mi-ați pus-o, Jandarmeria are dreptul să sesizeze Poliția sau Procuratura pentru că Jandarmeria nu are competențe de a derula acte penale. Dacă în exercițiul funcțiunii un jadarm constată că a avut loc o infracțiune, are nu numai dreptul, chiar obligația de a sesiza poliția sau parchetul. Însă nu văd care ar fi conținutul sesizării. Simplul fapt de a striga la un deputat, la un politician, de a-ți manifesta nemulțumirea, nu poate să fie o infracțiune.

Nicoleta Andreescu, reprezentantă Apador-CH