Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Pogromul de la Iași: începutul violenței fizice și crimei în masă"

dsc_7072.jpg

Istoricul Adrian Cioflâncă
Istoricul Adrian Cioflâncă spune că numărul victimelor Pogromului de la Iași ar putea fi mai mic de 10000
Image source: 
Petru CLEJ

Ziua de 29 iunie reprezintă începutul Pogromului de la Iași în urma căruia au fost uciși în 1941 mii de evrei, cel mai sângeros masacru de pe teritoriul actual al României. Documente recuperate în ultimul timp scot la iveală aspecte puțin cunoscute despre acest eveniment.

Istoricul Adrian Cioflâncă este director al Centrului pentru Istoria Evreilor din România (CSIER), dar și membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

În această calitate el a făcut eforturi de regăsire a dosarelor celor trimiși în judecată și condamnați după război pentru crimele comise în timpul Pogromului de la Iași și a Trenurilor Morții, care au fost luate din arhivele locale în special de Securitate pe vremea regimului comunist.

Adrian Cioflâncă estimează la între 100 și 200 numărul celor condamnați, fatori de decizie ai regimului condus de Ion Antonescu, militari, jandarmi, polițiști, agenți ai serviciilor secrete, membri administrației locale, precum și civili, dar spune că numărul celor implicați a fost mult mai mare, de ordinul miilor. 

Dar există vreun dubiu cu privire la rolul jucat de Ion Antonescu în declanșarea Pogromului de la Iași?

"Nu, Antonescu are un rol major, prin faptul că a contribuit escaladarea antmosferei și prin faptul că în noaptea de 28 spre 29 iunie a emis un ordin vag din punct de vedere operativ și imposibil de pus în aplicare din punct de vedere logistic. În primul rând a cerut evacuarea întregii populații evreiești din Iași într-un termen foarte scurt, adică 45000 de oameni, fără a spune cum este posibil: cu ce trenuri, cu ce forțe, cu ce organizare", spune Adrian Cioflâncă.

 "În al doilea rând el a cerut să fie executați toți cei care trag împotriva armatei române, care era o chestiune extrem de vagă și care în teren vedem cum a fost interpretată, practic orice formă de suspiciuni, antipatii, zvonuri, avea efecte criminale, pentru că practic se dădea undă verde pentru execuții sumare, bătăi, abuzuri de tot felul. Iar asta se vede la scara a mii de oameni care au povestit după război ce s-a întâmplat, au fost acuzați că erau comuniști deși nu aveau nicio treabă cu asta, că s-au dedat la acte ostile împotriva armatei române deși nu exista nicio dovadă în sprijinul acestei acuzații și pentru acest motiv au fost bătuți, umiliți, jefuiți, au fost violuri, au fost decapitări", adaugă Adrian Cioflâncă.

El mai spune că lucrează la un studiu din care rezultă că numărul de morți în Pogromul de la Iași și Trenurile Morții ar fi mai mic de 10000, cifra acceptată oficial fiind de peste 13000, dar că până la publicarea acestui studiu, rămâne în vigoare cifra validată academic și publicată.

Dar ce rol a jucat Pogromul de la Iași în economia, în sens larg, a Holocaustului din România?

"Este un moment de escaladare, în mod evident, e momentul în care cei care participă la crimă observă că pot face anumite lucruri fără să plătească un preț. Atmosfera de impunitate are un efect devastator, pentru că unii dintre cei care participă la crime în Iași merg mai departe și continuă să facă același lucru în Basarabia și la o scară mult mai mare. Deci e un caz test care contribuie la radicalizarea atmosferei", spune Adrian Cioflâncă.

"Este momentul în care teroarea se răspândește inconturnabil în lumea evreiască, acesta este momentul în care lumea începe să realizeze că se întâmplă ceva foarte grav. Nu mai suntem în lumea persecuțiilor informale sau formale precum decizii administrative sau legi, de până atunci, suntem într-o altă zonă de violență fizică directă și crimă în masă", conchide el.

Ascultați interviul integral cu istoricul Adrian Cioflâncă realizat de Petru CLEJ