Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dosarul serviciilor medicale fictive: 59 de persoane şi 31 de firme, trimise în judecată

Procurorii DNA au finalizat cercetările în dosarul decontărilor de servicii medicale fictive. Ei au dispus trimiterea în judecată a mai multor persoane, dar și firme şi asociaţii. Printre acestea, și fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Marian Burcea, dar și alţi membrii ai conducerii CNAS şi a Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

Procurorii DNA au anunţat că au finalizat cercetarea şi au dispus trimiterea în judecată a 59 de persoane, dar şi a 31 de firme de îngrijiri medicale, în legătură cu desfăşurarea de activităţi ilicite prin care sume de bani în valoare de peste 20 milioane lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (C.S.A.M.B.) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive.

Treizeci de inculpaţi au fost trimişi în judecată fiind plasaţi sub control judiciar. Printre aceştia se numără fostul preşedinte al CNAS, Marian Burcea, Bara Lucian-Vasile, preşedintele CASMB până la 13 iulie 2017, şi Geambaşu Ion-Răzvan, la data faptelor director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti. Cei trei sunt acuzaţi de constituireea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Restul persoanelor sunt cercetate în libertate.

Alături de cele 59 de persoane fizice, au fost trimise în judecată 31 de societăţi comerciale de îngrijiri medicale, majoritatea cu sediul în Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu ”aflate în conivenţă infracţională cu funcţionari ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S) şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (C.A.S.M.B.) au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă cu desconsiderarea totală a legii şi a drepturilor pacienţilor”.

Modalitatea de operare era extrem de bine pusă la punct, spun procurorii care enumeră etapele prin care suspecții ar fi obținut ilegal peste 20 milioane lei: obţinerea de C.N.P.-uri şi de acte medicale de la persoane asigurate la C.A.S.M.B., apoi folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, depunerea dosarelor la C.A.S.M.B. de către persoane neîmputernicite, urmată de folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiţii nelegale, iar în final transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (S.I.U.I.)”, au precizat procurorii.

Sumele de bani decontate nelegal de la C.A.S.M.B. au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal şi pentru plata membrilor grupului infracţional.

Protecţia grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituţii care, deşi erau la curent cu activităţile nelegale, refuzau să facă verificări şi ca urmare să dispună sancţiuni. Un aspect particular al prezentei grupări infracţionale l-a constituit sentimentul de temere generat în rândul funcţionarilor publici şi al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, stare indusă de conducerea C.A.S.M.B. şi C.N.A.S., care a profitat de faptul că ei fac legile şi tot ei le şi aplică, că pot elimina de pe piaţă orice furnizor care nu respectă regula de a nu vorbi despre fraudele din sănătate, că pot concedia orice funcţionar public care nu se supune orbeşte scopurilor grupării”, se afirmă în rechizitoriul procurorilor.

Astfel, C.A.S.M.B a făcut plăţi care nu li se cuveneau celor 31 de firme, în cuantum total de 20.040.591 lei.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti s-a constituit parte civilă în acest caz, fiind dispusă instituirea unor măsuri asiguratorii.Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti.