
Social
Românii, cei mai numeroşi imigranţi în Germania. Sociolog: România, la un pas de o catastrofă demografică
default.png

85% dintre emigranții români au vârste între 15 și 64 de ani. Vorbim despre populație activă, bună de muncă. “Dacă va continua această tendinţă, ne paşte o catastrofă demografică”, spune la RFI, sociologul Ciprian Iftimoaei, directorul adjunct al Direcției Județene de Statistică Iași. „Împreună cu sporul natural negativ, fenomenul migraționist reprezintă o cauză importantă a scăderii populației din țara noastră. Percepția românilor pe termen scurt și mediu a indicatorilor sociali, a construirii social-politice din țară, dominată de conflicte în ultima perioadă, precum și motive legate de reîntregirea familiilor generează această migrație externă. În legătură cu acest fenomen,la nivelul Institutului Național de Statistică dar și al Eurostatului se lucrează cu doi indicatori: este vorba despre migrația externă definitivă, atunci când cetățenii români pleacă definitiv din țară și își schimbă domiciliul, și migrația temporară, când se pleacă din țară pentru o perioadă mai mare de 12 luni”, explică sociologul Ciprian Iftimaoei. Acesta spune că în cazul celor 219.000 de români care au emigrat în 2017, este vorba despre o migrație temporară. “Este cel mai mare număr înregistrat după anul 2009. Spre comparație, în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, din țară au plecat 544.074 de emigranți temporar. Ulterior, rata emigrației temporare a scăzut, iar din 2014 suntem pe un trend crescător, anul trecut înregistrându-se acest număr foarte mare”, spune sociologul.
Care este profilul socio-demografic al emigrantului român? Ponderea cea mai importantă e reprezentată de persoane din grupa de vârstă 20 - 40 de ani. Peste jumătate pleacă din urban, 49% fiind femei și 51% bărbați. Cei mai mulți emigranți provin din nord-estul și sud-estul țării. Potrivit sociologului, o regiune de dezvoltare, cum este regiunea N-E, a pierdut anul trecut 35.000 de locuitori, care înseamnă populația unui municipiu. În ceea ce privește țările spre care se îndreaptă românii, pe primele locuri sunt Spania, Germania, Italia, Austria, SUA, Canada și Franța.
Consecințele pe termen lung ale migrației? Sociale, economice și demografice. “Din cauza migrației externe și a scăderii natalității, România se va înscrie pe acest trend ascendent al îmbătrânirii demografice. O altă consecință foarte importantă ar fi aceea că pierdem populație activă, adică forța de muncă. Pleacă oameni tineri, apți de muncă, ceea ce pe termen mediu și lung ar fi foarte grav”, explică Ciprian Iftimoaei.
ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL:
Cauzele care influențează migrația externă, îmbătrânirea demografică precum și consecințele sociale, demografice dar și politice ale acestor fenomene vor fi analizate, în această săptămână, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în cadrul celei de- a XV-a ediții a Școlii Franco-Române de Metodologie în Științele Sociale. Evenimentul, desfășurat pe 17 și 18 octombrie, reunește demografi, sociologi, politologi și economiști din România, Franța și Republica Moldova, fiind organizat de Departamentul de Sociologie și Asistență Socială al Universității "Al.I.Cuza" şi Facultatea de Științe Economice și Sociale din Universitatea Lille, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și Institutul Francez Iași. Mai multe informații despre eveniment găsiți aici:https://www.facebook.com/Sociologie.AsistentaSociala.UAIC/posts/19043857...