Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mii de medici cer recunoașterea gărzilor ca vechime în muncă: Epuizare pe toate planurile

garzi.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Peste 2.000 de medici au semnat un memoriu prin care solicită ca gărzile pe care le fac să fie recunoscute drept vechime în muncă. Totodată, medicii atrag atenția că intenția de ridicare a vârstei de pensionare la 67 de ani în acest domeniu nu ar rezolva criza deficitului de personal și acuză o intenție mascată de a-I favoriza pe șefii de secție și manageri. Memoriul a fost deja depus la Ministerul Sănătății și la Parlament. 

Medicii români există. Trebuie să facem în așa fel încât să-I motivăm să rămână în țară, în loc să-i suprasolicităm pe cei care sunt deja în sistem prin propuneri de tipul ridicării vârstei de pensionare, afirmă, la RFI,  Bogdan Tănase, reprezentantul Alianței Medicilor:

Bogdan Tănase: Epuizarea are două planuri. Este epuizarea imediată după o gardă de 24 de ore, dar este și burn out-ul, epuizarea care se acumulează într-o întreagă carieră de medic, în care acumulezi gărzi peste gărzi și ore de noapte nedormite.

Reporter: Câte gărzi poate ajunge un medic să acumuleze?

B.T: Sunt secții formate din 5-6 medici, ceea ce duce la faptul că aceia vor face cel puțin o gardă săptămânal, iar în perioada concediilor sau a sărbătorilor poate chiar mai multe. Fiindcă vorbim despre spitale județene de urgență, în care sunt multe prezentări pe gardă, asta înseamnă cel puțin o noapte nedormită pe săptămână.

Rep: Ele nu se recuperează? Cel puțin legea așa prevede.

B.T: Legea așa prevede, însă cu asigurarea continuității în secție. Dacă nu e posibilă continuarea activității, ziua de după gardă trebuie muncită.

Rep: La pachet vine și o propunere legislativă prin care vârsta de pensionare ar putea merge la 67 de ani.

B.T: În principal, acest memoriu este adresat calculării vechimii în muncă și adăugării la calcularea vechimii în muncă a orelor de gardă. În acest moment se adaugă pentru cei care fac numai gărzi. Sunt medici fără post care fac numai gărzi. Cu asta se ocupă. Prin acest memoriu se urmărește ca cei care vor să iasă la pensie mai devreme să poată ieși pe baza acestor gărzi făcute într-o carieră întreagă de medic.

Rep: Este un deficit de personal grav în sistemul sanitar românesc. Cei care fac aceste propuneri legislative susțin că urmăresc tocmai să mai atenueze din șocul deficitului de personal.

B.T: Sigur că este un punct de vedere. Pe de altă parte este un paradox în sistemul medical romînesc. Suntem o țară care scoate de pe băncile facultății sau ale rezidențiatului, anula, mii de medici. Cu toate astea, există un deficit de medici. Poate ar trebui să ne gândim la propuneri legislative care să facă spitalele românești și România în general atractive pentru medicii români. Medici români există. Trebuie să facem în așa fel încât aceștia să rămână în țară și să ocupe posturile vacante, mai curând decât să îi supra folosim pe cei care sunt deja în sistem prin propuneri de genul ieșirii la pensie la 67 de ani.

Rep: E totuși opțională. De ce deranjează atât de mult această intenție?

B.T: Nu deranjează neapărat. Deranjează prin faptul că se încearcă menținerea în funcții de conducere dincolo de vârsta de 65 de ani. Cine este șef de secție în momentul ăsat să poată să fie până la 67 de ani fără chestii suplimentare.

Rep: Până la urmă, pentru a rezolva problema deficitului este clar că este nevoie de un pachet de măsuri. Nu există o soluție miraculoasă la cum stau lucrurile. Pur ipotetic, dacă statul ar impune anumite interdicții tinerilor absolvenți de medicină, de tipul că trebuie să stea un număr de ani înainte de a pleca pentru că au fost formați aici. Cum v-ar suna o astfel de intervenție?

B.T: Strict teoretic din punct de vedere al dreptului la liberă circulație și la muncă probabil că este ilegală. Dar, una peste alta, ar fi o măsură rațională care în alte domenii de activitate se aplică. La urma urmei această pregătire pentru mulți absolvenți de medicină este oferită gratis. În alte părți pregătirea în facultatea de medicină este costisitoare. Acești absolvenți trebuie să întoarcă o parte din fondurile investite de statul român. Practic, tot ce s-a întâmplat până acum este o hemoragie de bani pregătind absolvenți de medicină care în marea lor majoritate se duc în afară.

Rep: Memoriul a fost depus deja la Ministerul Sănătății și la Parlament. Cum evaluați dumneavoastră dialogul cu autoritățile și ce deschidere aveți acolo?

B.T: Ca de obicei, sunt și hopuri sunt și lucruri bune. Cred că lucrurile bune vor predomina. Vorbim de două paliere de acțiune, una la Ministerul Sănătății și alta la Parlament vizând includerea de articole în legea pensiilor, care este în dezbatere. Nu văd de ce lucrurile bune nu ar prevala. Până la urma urmei, nu vrem ceva ieșit din comun, ilogic sau care să contravină legislației actuale. Pur și simplu dorim cuantificarea muncii prestate de medici până acum.